Drona Geran-2 s-a prăbușit în Galați - Detalii despre specificațiile tehnice și impactul asupra apărării antiaeriene

Costul redus al dronei Geran-2, raportat la prețul interceptării, complică apărarea antiaeriană și explică de ce astfel de aparate rămân o problemă operațională chiar și pentru sisteme moderne, potrivit Libertatea . Publicația notează că o dronă de acest tip costă între 20.000 și 50.000 de dolari (aprox. 92.000–230.000 lei), în timp ce o rachetă interceptoare modernă poate ajunge la „câteva milioane de dolari”. În România, o dronă Geran-2 cu încărcătură explozivă cu fragmentare s-a prăbușit în noaptea de 24 spre 25 aprilie într-un cartier din Galați. Deși este prezentată ca produs al industriei rusești de apărare, aparatul este descris ca o variantă adaptată a dronei iraniene Shahed-136 . De ce contează: „cost disproporționat” și tactici de saturare Geran-2 este caracterizată drept o armă „low-cost” care nu mizează pe viteză, ci pe eficiență și pe posibilitatea de a fi folosită în număr mare. În material sunt menționate mai multe elemente care îngreunează apărarea antiaeriană: amprentă radar redusă , pe fondul dimensiunilor relativ mici și al materialelor compozite; zbor la joasă altitudine , ceea ce poate limita detectarea; atac în „roi” (lansări în grupuri mari) pentru a satura apărarea, cu logica că, chiar dacă o parte sunt doborâte, restul pot ajunge la țintă; diferența de cost între dronă și muniția de interceptare. Specificațiile tehnice menționate Potrivit informațiilor sintetizate de Libertatea , Geran-2 are: lungime: aprox. 3,5 metri ; anvergura aripilor: 2,5 metri ; greutate totală: aprox. 200 kg ; încărcătură explozivă: 30–50 kg ; viteză maximă: până la 200 km/h ; autonomie estimată: 1.000–2.500 km ; propulsie: motor cu piston (MD550 sau echivalent) . Publicația mai arată că „succesul” acestui tip de dronă ar veni din folosirea unor componente civile ușor de procurat , integrate într-un design robust, nu din tehnologie de vârf. Sunt menționate și „rapoarte” potrivit cărora Rusia ar fi început producția proprie într-o fabrică din regiunea Alabuga și ar încerca să îmbunătățească navigația prin integrarea modulelor Glonass (sistem de navigație prin satelit). Context operațional: de ce nu a fost doborâtă în aer În cazul incidentului din Galați, Ministerul Apărării Naționale a explicat de ce piloții avioanelor Eurofighter nu au doborât drona, deși au primit permisiunea. „Piloții au avut autorizare să angajeze ținta, însă aceasta s-a aflat în permanență deasupra teritoriului ucrainean, astfel că nu s-a putut trage asupra ei”, se arată într-o informare a MApN. Dincolo de efectele materiale, articolul menționează și impactul psihologic asociat acestor drone, inclusiv prin zgomotul motorului și alarmele aeriene prelungite raportate de civili în orașele ucrainene. [...]