Evaluarea Food Systems Countdown Initiative arată că majoritatea țărilor nu vor atinge țintele pentru sistemele alimentare până în 2030 - la emisiile din sistemele alimentare, niciun stat nu e proiectat să îndeplinească obiectivul

Evaluarea FSCI arată că majoritatea țărilor nu vor atinge până în 2030 aproape niciun obiectiv-cheie al sistemelor alimentare , ceea ce ridică presiunea pe politici publice și pe direcționarea investițiilor în agricultură, nutriție și reducerea emisiilor, potrivit FAO . Analiza, realizată de Food Systems Countdown Initiative (FSCI) și publicată în Nature Food , este prezentată drept cea mai amplă evaluare de până acum a performanței sistemelor alimentare: 197 de țări, 44 de indicatori și cinci teme (diete, nutriție și sănătate; mediu și resurse; mijloace de trai și echitate; guvernanță; reziliență). Noutatea metodologică este trecerea de la urmărirea tendințelor la măsurarea performanței față de ținte și repere considerate „realizabile”, pentru a crește responsabilizarea decidenților. Unde sunt cele mai mari decalaje până în 2030 Studiul indică faptul că, din 30 de indicatori analizați în acest cadru, doar unul este atins de majoritatea țărilor: abonamentele de telefonie mobilă, folosite ca indicator de conectivitate și reziliență. În schimb, pentru 22 de indicatori, mai puțin de o treime dintre țări sunt proiectate să atingă țintele sau reperele globale până în 2030. Unul dintre cele mai problematice capitole este cel al emisiilor de gaze cu efect de seră generate de sistemele alimentare: media globală este la 75% distanță de țintă, iar „nicio țară din lume” nu ar urma să o atingă în ritmul actual, conform evaluării. Ritmul de schimbare cerut: ajustări anuale „dramatice” Raportul estimează că multe regiuni ar avea nevoie de schimbări anuale foarte mari pentru a se apropia de țintele din 2030. Sunt date exemple precum: Africa: îmbunătățiri de cel puțin 15–20% pe an pentru 23 de indicatori; Asia: reducerea insecurității alimentare cu peste 63% în fiecare an; Europa: 19 indicatori rămân inaccesibili până în 2030, deși regiunea este considerată cu venituri ridicate. În plus, unele tendințe sunt descrise ca mergând în direcția greșită, inclusiv participarea societății civile, responsabilizarea guvernamentală, vânzările de alimente ultraprocesate, retragerile de apă pentru agricultură, utilizarea pesticidelor și evoluția emisiilor din sistemele alimentare. De ce contează pentru economie: investiții și politici, nu doar „ținte” Miza economică este că evaluarea este gândită ca instrument de prioritizare: guvernele și partenerii lor sunt îndemnați să folosească rezultatele pentru a direcționa investiții și resurse și pentru a scrie și rescrie politici. În același timp, raportul pune accent pe rolul guvernanței (eficiența guvernului, responsabilizarea și participarea societății civile) ca „factori care deblochează” progresul pe restul indicatorilor. „Responsabilizarea pentru transformarea sistemelor alimentare necesită accelerarea progresului — fără ea, eforturile riscă să devină performative, nu transformative. Nu ne mai putem permite să continuăm în ritmul actual”, a declarat Mario Herrero (Cornell University), potrivit materialului. Există și „zone luminoase”, dar nu schimbă concluzia pentru 2030 Raportul notează că pentru 7 din 33 de indicatori, cel puțin o treime dintre țări sunt deja pe traiectorie pentru 2030, iar la nivel global jumătate dintre indicatori se mișcă într-o direcție considerată favorabilă. În plus, sunt propuse repere regionale și pe grupe de venit ca ținte intermediare mai realiste, care ar putea reduce inerția atunci când obiectivele globale par imposibil de atins. Pentru indicatorii unde decalajele sunt cele mai mari (accesibilitatea alimentelor, insecuritatea alimentară, eficiența guvernului și emisiile din sistemele alimentare), raportul cere accelerarea acțiunii; în cazul emisiilor, ar fi necesare reduceri anuale de peste 60%, menționate ca dificil de realizat chiar și până în 2050. Context: inițiativa FSCI este o colaborare de cercetare co-condusă de Johns Hopkins University, Cornell University, FAO și Global Alliance for Improved Nutrition, iar studiul complet este disponibil prin Food Systems Countdown Initiative și în Nature Food ( Nature Food ). [...]