România negociază menținerea fondurilor de coeziune și agricultură în bugetul UE 2028-2034 - miza: până la 60 mld. euro, dar cu risc de tăieri dacă se impune tabăra „frugală”

România riscă să piardă din fondurile UE dacă intră în negocieri cu mesaje contradictorii , într-un moment în care viitorul buget european (2028–2034) este disputat între statele care cer tăieri și țările beneficiare care vor menținerea alocărilor, potrivit Adevărul . Miza pentru România este dublă: pe de o parte, propunerea Comisiei Europene ar putea duce teoretic la o alocare de circa 60 de miliarde de euro (aprox. 300 miliarde lei) pe liniile de coeziune și agricultură, față de 46 de miliarde de euro (aprox. 230 miliarde lei) în exercițiul actual; pe de altă parte, există riscul ca sumele să fie erodate prin comasări bugetare și reduceri, în contextul presiunilor de economisire generate de cheltuielile legate de apărare ( SAFE ) și sprijinul pentru Ucraina. Două tabere în UE și unde se poziționează România În discuțiile despre viitorul buget, statele membre sunt împărțite între: un grup de țări contributoare nete (Germania, Franța și țările nordice), care susțin reduceri ale bugetului; un grup de 17 state, „Prieteni ai coeziunii”, care consideră inacceptabile tăierile din fondurile de coeziune și din banii pentru agricultură. România este în grupul „Prieteni ai coeziunii” și susține menținerea fondurilor, inclusiv pe fondul posibilei integrări a unor noi state (Ucraina, Republica Moldova, Balcanii de Vest), care ar crește presiunea pe buget. Avantajele invocate pentru România în negocieri Politologul Mihai Alexandrescu (UBB Cluj) susține că România ar avea, față de negocierile anterioare, două atuuri principale: coordonarea grupului „Prieteni ai coeziunii”; faptul că raportorul Parlamentului European pe buget este un europarlamentar român, ceea ce ar crea „două canale de comunicare” mai directe. Totuși, expertul avertizează că aceste avantaje nu garantează rezultatul final și că influența efectivă rămâne de demonstrat în negocieri. Ce ar putea tăia din potențialul de 60 mld. euro În interviu, Alexandrescu indică drept risc major comasarea bugetelor pentru agricultură și coeziune, pe care România nu o consideră favorabilă, deoarece acestea sunt domeniile din care ar putea atrage fonduri importante pentru dezvoltare. În plus, el remarcă o diferență între declarațiile politice privind prioritatea apărării și acoperirea bugetară efectivă. În acest context, România ar trebui să insiste pe păstrarea agriculturii și coeziunii „în registre distincte”, nu într-o formulă de fuziune care ar putea reduce predictibilitatea și alocările. „Capcana” internă: incoerența poate costa bani Riscul central indicat de expert este ca România să transmită către Bruxelles mesaje care se contrazic (către Comisie, Parlament sau grupuri politice), ceea ce ar slăbi poziția de negociere și ar crea „breșe” exploatabile de alte state pentru a reduce alocările. În logica prezentată, o condiție pentru a păstra pe masă nivelul de finanțare este o poziție internă coerentă și stabilă, indiferent de schimbările politice din 2026–2027, astfel încât România să apară ca un actor previzibil în negocierile bugetare. Calendar: decizia, cel mai probabil spre finalul lui 2027 Potrivit lui Alexandrescu, este puțin probabil ca o formă definitivă a cadrului financiar multianual să fie stabilită în 2026, iar adoptarea bugetului ar urma să aibă loc cel mai probabil spre sfârșitul lui 2027, după o perioadă de negocieri în care pozițiile sunt încă „destul de diverse” și cu puține puncte de întâlnire. [...]