BNR avertizează asupra creșterii inflației la 9,31% din cauza scumpirii energiei - Riscurile externe și interne afectează economia românească

BNR avertizează că inflația va urca temporar în martie–iunie 2026, pe fondul scumpirii energiei și combustibililor , chiar dacă rata anuală a coborât la 9,31% în februarie, potrivit Digi24 . Mesajul băncii centrale contează pentru companii și populație prin efectul direct asupra costurilor (energie, transport) și prin riscul ca așteptările inflaționiste să rămână ridicate, ceea ce poate prelungi presiunile asupra prețurilor. Scăderea din februarie (9,31%, de la 9,69% în decembrie 2025) a fost susținută în principal de ieftinirea energiei electrice și a gazelor naturale, însă evoluția a fost parțial contrabalansată de scumpiri la combustibili, produse din tutun, prețuri administrate și unele alimente. De ce se întoarce inflația pe termen scurt În minuta ședinței de politică monetară din 7 aprilie 2026 , BNR arată că perspectiva imediată „s-a deteriorat semnificativ”, în principal din cauza energiei. Conform evaluărilor citate, inflația va depăși în perioada martie–iunie 2026 nivelurile prognozate anterior, pe fondul: scumpirii combustibililor, în contextul creșterii cotațiilor petrolului și gazelor, asociată războiului din Orientul Mijlociu ; unor factori interni, precum expirarea plafonării prețurilor la energia electrică și efectele majorărilor de TVA și accize din 2025. BNR notează că aceste influențe ar urma să depășească efectele favorabile ale noilor mecanisme de stabilire a prețurilor la gaze. Așteptările inflaționiste rămân o problemă Deși inflația de bază (CORE2 ajustat – indicator care exclude prețurile volatile și cele administrate) și-a oprit ascensiunea și a scăzut ușor la 8,3%, BNR semnalează că așteptările inflaționiste rămân ridicate. După o ușoară scădere la începutul anului, acestea au crescut din nou în martie, iar anticipațiile pe termen mai lung ale analiștilor au revenit aproape de limita superioară a intervalului țintei BNR, ceea ce ridică riscul ca inflația de bază să rămână persistentă. În același timp, puterea de cumpărare a populației „a continuat să se reducă ușor”, pe fondul inflației încă ridicate și al încetinirii creșterii veniturilor. Context economic: încetinire și presiuni pe piețe Minuta descrie și o economie în răcire: activitatea economică s-a contractat cu 1,9% în trimestrul IV 2025, iar creșterea anuală a PIB a coborât la 0,2%. BNR anticipează o ușoară redresare la începutul lui 2026, dar cu o probabilă nouă scădere a dinamicii anuale a PIB în trimestrul I, pe fondul slăbirii investițiilor și al deteriorării contribuției exportului net. Pe piețele financiare, banca centrală indică volatilitate mai mare, fluctuații ample ale randamentelor titlurilor de stat și un curs leu/euro care „a crescut moderat și s-a stabilizat la un nivel ușor mai ridicat”. BNR avertizează că riscurile la adresa cursului rămân semnificative, în contextul volatilității globale, al aversiunii la risc și al „deficitelor gemene” ridicate, subliniind importanța consolidării fiscale pentru reducerea costurilor de finanțare. Ce a decis BNR: dobânda-cheie rămâne la 6,50% În acest context, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate menținerea dobânzii-cheie la 6,50% pe an. Au fost păstrate și: facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50%; facilitatea de depozit la 5,50%; nivelurile actuale ale rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și valută. Pe termen mediu, BNR indică o traiectorie de scădere a inflației la 3,9% la finalul lui 2026 și la 2,9% în 2027, însă cu o balanță a riscurilor înclinată în sus pe termen scurt, în special din cauza energiei. Minuta integrală este disponibilă pe site-ul BNR: BNR . [...]