USGS estimează 2,3 milioane de tone de oxid de litiu în Munții Apalași - rezervele ar putea înlocui importurile SUA timp de 328 de ani, dar exploatarea e contestată ecologic

Noile estimări USGS indică rezerve de litiu în Apalași care ar putea reduce masiv dependența SUA de importuri , cu un potențial echivalent de înlocuire a importurilor pe 328 de ani, potrivit Focus . Miza este strategică pentru lanțurile de aprovizionare cu baterii și tehnologie, dar perspectiva exploatării deschide și o dispută de mediu. US Geological Survey (USGS) estimează zăcămintele la 2,3 milioane de tone de oxid de litiu , cu concentrarea principală în Carolina de Nord și Carolina de Sud , respectiv în Maine și New Hampshire . În prezent, SUA importă, conform USGS, mai mult de jumătate din litiul utilizat și au o singură mină activă , în Clayton Valley (Nevada), ceea ce amplifică relevanța economică și politică a noilor date. Unde sunt resursele și cât de sigure sunt estimările Distribuția regională este inegală, iar USGS subliniază că estimările au un grad de incertitudine: Apalașii de sud (în special cele două Caroline): aproximativ 1,43 milioane de tone de oxid de litiu. Apalașii de nord (mai ales Maine și New Hampshire): circa 900.000 de tone . Pentru nordul Apalașilor, USGS indică o plajă foarte largă: cu 90% certitudine ar exista cel puțin 90.000 de tone , iar cu 10% probabilitate cantitatea ar putea urca până la 7,4 milioane de tone . Cifrele prezentate sunt valori mediane. De ce contează: securitate economică, dar cu costuri de mediu Potrivit datelor citate, noile estimări oferă Washingtonului un argument pentru reducerea dependenței de China, în condițiile în care litiul este un material-cheie pentru baterii (inclusiv pentru vehicule electrice), electronice, tehnică militară, stocare de energie și aliaje pentru aviație. În același timp, „ Live Science ”, citat de publicație, avertizează că o eventuală exploatare ar putea însemna cariere la suprafață , intervenții în habitate, poluare asociată haldelor și substanțelor chimice, precum și emisii suplimentare de gaze cu efect de seră . Descoperirea devine astfel un exemplu al dilemei tranziției energetice: mai multă securitate a aprovizionării, dar și noi conflicte de mediu. Context global: rezerve concentrate, producție dominată de Australia La nivel mondial, USGS plasează cele mai mari rezerve cunoscute în Chile (9,2 milioane de tone de conținut de litiu) și Australia (8,4 milioane) , urmate de China (4,6 milioane) , apoi Argentina și SUA (câte 4,4 milioane) . La producție minieră, Australia conduce: în 2025 ar fi extras 92.000 de tone , înaintea Chinei (62.000) și Chile (56.000) . Pe lanțul de procesare și comerț, dependențele se schimbă: în 2024, la carbonat de litiu (un produs intermediar important), Chile a fost cel mai mare exportator, iar China cel mai mare importator, conform datelor de comerț ale Băncii Mondiale citate de Focus. La hidroxid de litiu (relevant pentru catodul bateriilor), China a dominat exporturile, cu Coreea de Sud și Japonia printre principalii cumpărători. În practică, impactul economic al „comorii” din Apalași depinde de pasul următor: dacă estimările se confirmă prin explorări suplimentare și dacă proiectele miniere pot trece de costuri, autorizări și opoziția legată de mediu. [...]