Date ACLED și „The Economist” indică o creștere accelerată a atacurilor ucrainene asupra Crimeei - peste jumătate din cele 692 de lovituri din 2022 au avut loc în ultimele 12 luni

Intensificarea atacurilor ucrainene cu drone asupra Crimeei începe să lovească direct logistica Rusiei , iar efectele se văd în transport, aprovizionare și chiar în fluxuri comerciale din regiunea Mării Azov, potrivit Focus . Datele citate de publicație arată că mai mult de jumătate din atacurile înregistrate din 2022 până acum au avut loc în ultimele 12 luni, semn că presiunea asupra peninsulei crește accelerat. Crimeea, folosită de Rusia ca „cap de pod” după anexarea din 2014, este vizată tot mai des prin lovituri asupra infrastructurii strategice: stații de transformare, poduri, depozite de petrol și aerodromuri. În paralel, atacurile întrerup rutele rutiere, feroviare și maritime care leagă peninsula de Rusia, ceea ce ridică miza operațională: o eventuală izolare completă ar îmbunătăți poziția de negociere a Ucrainei în discuții viitoare, notează analiza. Datele: ritmul atacurilor a crescut puternic în ultimul an Focus citează date ale ACLED (organizație de monitorizare a conflictelor) și ale trackerului de război al The Economist : din 692 de atacuri asupra Crimeei de la începutul lui 2022, peste jumătate s-au produs în ultimele 12 luni. Publicația nu detaliază în material distribuția lunară, dar concluzia este că trendul este ascendent și concentrat recent. Efecte în transport și aprovizionare: Podul Kerci și rutele maritime, sub presiune Un punct vulnerabil este Podul Kerci, legătura-cheie dintre Rusia și Crimeea. Conform articolului, transportul de mărfuri periculoase, precum combustibilul, a devenit prea riscant pe acest traseu, iar camioanele grele sunt interzise complet. Pe mare, situația s-a deteriorat: flota rusă din Marea Neagră, care staționa de regulă la Sevastopol, a fost nevoită să se retragă în porturi mai îndepărtate. În plus, Rusia a oprit pe 13 iulie traficul naval prin Marea Azov, o rută descrisă drept importantă, prin care se derulează un sfert din exporturile de cereale. A doua zi, Ucraina a anunțat că a atacat noaptea 11 nave, potrivit aceleiași surse. Dincolo de Crimeea: lovituri asupra energiei și veniturilor din export Atacurile cu drone nu se limitează la peninsulă. Focus menționează că, în iunie, ACLED a înregistrat peste 100 de atacuri „în adâncul” Rusiei, cel mai ridicat total lunar de la începutul războiului. Autoritățile ruse au susținut că pe 13 iulie au interceptat 926 de drone, însă înregistrări video ar indica faptul că unele ar fi atins ținte. Miza economică este explicită în material: loviturile asupra rafinăriilor și rețelelor de distribuție a combustibilului reduc veniturile din export și pot genera penurii de benzină și motorină la nivel național, cu cozi la stațiile de alimentare. Ce urmează: continuitatea strategiei ucrainene depinde și de schimbări interne Publicația leagă intensificarea atacurilor de extinderea capacităților ucrainene de drone, asociată cu Mychajlo Fedorow, care a fost ministru al apărării până la 15 iulie. Potrivit textului, acesta ar fi crescut numărul și diversitatea dronelor disponibile comandanților și ar fi redirecționat fonduri prevăzute inițial pentru salarii. Rămâne însă neclar dacă această abordare orientată pe drone va continua după demiterea sa. În același timp, Focus notează că întreruperea unei rute de aprovizionare „vitale” prin Crimeea ar complica suplimentar continuarea operațiunilor ruse, pe fondul presiunii deja ridicate asupra forțelor Moscovei. Materialul precizează, citând CSIS, că Rusia recrutează lunar aproximativ 27.000 de soldați, dar ar pierde în același timp circa 30.000. [...]