Știri
Știri din categoria Sinteza zilei
Uber își extinde masiv controlul în livrările de mâncare, printr-o ofertă de preluare a Delivery Hero evaluată la 12,7 miliarde de euro (aprox. 64,3 miliarde lei), tranzacție care ar adânci consolidarea într-un sector încă puternic dependent de finanțare și presat să găsească profitabilitate, potrivit Wall Street.
Uber a oferit 41,50 euro pentru fiecare acțiune Delivery Hero, ceea ce reprezintă o primă de aproximativ 34% față de prețul mediu al acțiunilor din ultimele trei luni. Compania americană ar urma să cumpere cea mai mare parte a afacerilor Delivery Hero, care acoperă 50 de piețe.
Un element important este că Uber era deja cel mai mare acționar al grupului german, cu o participație de 36% deținută indirect. Oferta i-ar permite să ajungă la o participație majoritară în compania cu sediul la Berlin.
Finalizarea tranzacției este așteptată în a doua jumătate a anului 2027, însă depinde de aprobările autorităților de reglementare. În practică, asta înseamnă că miza se mută rapid din zona financiară în cea de concurență: o astfel de concentrare poate atrage analize detaliate privind impactul asupra piețelor locale.
Uber s-a angajat că Delivery Hero va fi administrat „independent și exclusiv” de propriul consiliu de administrație și că angajații vor fi „protejați” timp de trei ani. Totodată, Uber spune că va investi două miliarde de euro (aprox. 10,1 miliarde lei) în Germania până în 2031.
În material este citată și poziția conducerii Delivery Hero:
„Platforma globală de mobilitate şi livrări a Uber, împreună cu angajamentul nostru comun faţă de inovaţie, face din acest parteneriat alegerea potrivită pentru a valorifica punctele forte ale Delivery Hero”, a declarat directorul general şi cofondatorul Delivery Hero, Niklas Ostberg.
Tranzacția este prezentată ca o nouă etapă de consolidare în livrările de mâncare, după achiziția Deliveroo de către DoorDash și preluarea Just Eat Takeaway de către Prosus.
În același timp, Delivery Hero „nu a fost niciodată profitabilă”, deși a crescut puternic după înființarea din 2011, cu un impuls suplimentar în pandemie. Pentru a-și achita datoriile, compania va vinde operațiunile din 14 țări din Europa și America de Sud pentru 1,4 miliarde de euro (aprox. 7,1 miliarde lei) către SSW Partners, un fond de investiții cu sediul la New York.
Recomandate
Banca Transilvania finanțează cu 37 mil. euro (aprox. 185 mil. lei) un proiect rezidențial din estul Bucureștiului , într-un pariu pe cererea care, potrivit Wall Street , s-a văzut deja în vânzări: aproape jumătate dintre apartamentele din prima fază au fost cumpărate la doar șase luni de la lansare. Finanțarea vizează dezvoltarea ansamblului PRIMA Solis, iar miza economică este dublă: banca își expune capitalul într-un sector sensibil la costul creditării, în timp ce dezvoltatorul își securizează execuția într-o piață în care accesul la finanțare bancară funcționează ca filtru de credibilitate. Ce include proiectul și la ce dimensiune ajunge La finalizare, PRIMA Solis ar urma să cuprindă, conform datelor din articol: aproape 1.700 de apartamente; peste 1.000 de locuri de parcare; aproximativ 2.500 mp de spații comerciale. Proiectul este prezentat ca unul de regenerare urbană și este dezvoltat conform standardului nZEB (clădire cu consum de energie aproape zero), adică o construcție proiectată pentru un consum redus de energie. De ce contează finanțarea: semnal pentru piața de credit imobiliar În declarația citată de publicație, Banca Transilvania își leagă finanțarea de „impact economic pe termen lung” și de componenta de eficiență energetică a proiectului. De cealaltă parte, PRIMA Development Group spune că finanțarea îi permite să finalizeze primele două faze „cu predictibilitate și disciplină a execuției” și susține că, într-o piață „care se maturizează”, finanțarea bancară a devenit „un test de credibilitate” pentru dezvoltatori. Ce urmează Articolul nu oferă un calendar de livrare, însă indică faptul că finanțarea este destinată finalizării primelor două faze, în condițiile în care vânzările din prima fază au avansat rapid în primele șase luni de la lansare. [...]
România a avut în mai cea mai puternică scădere anuală a vânzărilor retail din UE , deși la nivel european comerțul cu amănuntul a crescut, potrivit datelor Eurostat citate de Wall Street . Diferența de ritm față de restul Uniunii indică o presiune mai mare asupra consumului intern, cu potențiale efecte în lanț pentru companii din retail, distribuție și logistică. Cum arată tabloul european și unde se rupe România În luna mai, vânzările cu amănuntul au avansat cu 1,6% în zona euro și cu 1,9% în Uniunea Europeană (ritm anual). În același timp, România a înregistrat minus 4% , cea mai mare scădere anuală din blocul comunitar. Doar trei state au avut scăderi anuale în retail, conform Eurostat: România: -4% Estonia: -0,5% Belgia: -0,4% Semnal mixt: creștere lunară în România, dar cădere pe an Pe comparația lună la lună (mai 2026 vs. aprilie 2026), vânzările au crescut cu 0,2% în zona euro și cu 0,5% în UE . România apare, însă, cu o creștere lunară de 1,3% , ceea ce sugerează o revenire punctuală față de luna anterioară, fără să compenseze declinul față de anul trecut. Țările cu cele mai mari creșteri lunare au fost: Cipru (3,7%) , Luxemburg (3,6%) , Polonia (2,4%) , Danemarca (2%) și România (1,3%) . Ce spun datele INS despre structura scăderii Publicația amintește și datele Institutului Național de Statistică (INS), care arată că, în mai față de aprilie, volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul (fără auto și moto) a crescut, pe serie brută, cu 1,2% , susținut de: produse nealimentare: +3,2% alimente, băuturi și tutun: +0,5% în timp ce carburanții au scăzut cu 2,3% . Pe serie ajustată (în funcție de zile lucrătoare și sezonalitate), creșterea lunară a fost de 1,3% , cu: nealimentare: +2,3% alimente, băuturi și tutun: +2,2% carburanți: -0,5% Pe comparația anuală (mai 2026 vs. mai 2025), INS indică o scădere, pe serie brută, de 4,5% , pe fondul declinului la: carburanți: -5,5% nealimentare: -4,8% alimente, băuturi și tutun: -3,5% Pe seria ajustată, scăderea anuală este de 4,7% , cu minusuri la: nealimentare: -5,3% alimente, băuturi și tutun: -4,3% carburanți: -2% De ce contează pentru companii Pentru retaileri și lanțurile de aprovizionare, combinația dintre cea mai mare scădere anuală din UE și o creștere lunară sugerează o piață volatilă: pot exista episoade de revenire pe termen scurt, dar trendul anual rămâne negativ. În practică, asta poate însemna presiune pe volume, pe rotația stocurilor și pe planificarea transporturilor, mai ales în segmentele unde scăderea anuală este pronunțată (nealimentare și carburanți). [...]
Ludovic Orban pune presiune pe negocierile pentru un guvern minoritar, avertizând că un vot PNL–USR pentru învestirea unui cabinet PSD ar transfera costurile politice ale guvernării către opoziție , într-un moment în care se discută scenariul unui Executiv condus de Sorin Grindeanu, potrivit Wall-Street . Orban, președintele Forța Dreptei , susține că PNL și USR „nu au cum” să voteze un guvern minoritar PSD fără să comită o „sinucidere politică”, în condițiile în care cele două partide ar fi decis anterior moțiunii de cenzură și după aceea că nu mai colaborează cu PSD la guvernare și că nu vor vota niciun guvern în care PSD este prezent sau pe care îl sprijină. Într-o postare pe Facebook, citată de Agerpres, Orban afirmă că PSD „s-a aliat fără nicio jenă cu AUR” și a dărâmat guvernul din care făcea parte, iar ideea că PNL și USR ar putea vota învestirea unui guvern PSD și apoi să treacă în opoziție ar fi „iluzorie”. Argumentul central: un partid care votează învestirea „răspunde politic” pentru măsurile și deciziile guvernului respectiv. Miza: cine plătește politic guvernarea și cine capitalizează opoziția Orban avertizează că, în percepția publică, „singurul partid” care ar rămâne în opoziție ar fi AUR, care ar urma să capitalizeze „toate nemulțumirile oamenilor” generate de acțiunea guvernamentală. În paralel, el susține că un guvern PSD, odată instalat, ar încerca să își construiască o majoritate parlamentară care să îl protejeze de o eventuală moțiune de cenzură și să îi permită adoptarea legilor fără sprijinul celor care au votat învestirea. În același registru, Orban spune că PSD ar urmări să „distrugă” PNL și USR prin eliminarea lor din administrație și prin condiționarea aleșilor locali ai celor două partide în relația cu Guvernul. El mai afirmă că „toată vina” pentru desemnarea lui Grindeanu ar putea cădea pe umerii PNL și USR, dacă președintele Nicușor Dan ar fi „extras” de la asumarea răspunderii politice pentru această decizie. Ce soluție propune Orban și ce indicii sunt despre calendar Orban recomandă ca PNL și USR să continue să susțină un guvern minoritar PNL–USR–UDMR. Dacă Nicușor Dan îl desemnează pe Sorin Grindeanu, Orban spune că acesta ar trebui lăsat să caute o majoritate fără voturile parlamentarilor PNL și USR, iar dacă nu reușește, președintele ar urma să desemneze candidatul propus de PNL, USR și UDMR. În context, Wall-Street notează că Nicușor Dan a declarat marți, după consultările cu partidele, că varianta care pare să se contureze este cea a unui guvern minoritar și că procesul de formare trebuie „accelerat”. Separat, Biroul Permanent Național al PSD a decis miercuri, în unanimitate, ca partidul să își asume responsabilitatea guvernării, iar Sorin Grindeanu să fie propunerea de premier. Tot miercuri, potrivit unor surse politice citate, Ilie Bolojan (PNL), Dominic Fritz (USR) și Kelemen Hunor (UDMR) au discutat despre formarea unui guvern minoritar și o propunere de premier. [...]
Declarațiile lui Donald Trump pot influența atât linia diplomatică față de Rusia, cât și calendarul unui acord cu Iranul , într-un moment în care piețele și aliații urmăresc semnalele Washingtonului, potrivit Biziday . Fostul președinte american a spus despre Rusia că este „partea ofensivă” în războiul cu Ucraina, o formulare care, în contextul dezbaterilor occidentale despre sprijinul pentru Kiev și despre sancțiuni, indică o poziționare mai tranșantă față de Moscova. Separat, Trump a făcut referire la acordul cu Iranul și a sugerat că ar putea rămâne în Europa pentru ceremonia de semnare, programată vineri, la Geneva . Informația indică faptul că evenimentul este tratat ca un moment formal distinct, cu un calendar deja conturat, ceea ce poate conta pentru predictibilitatea diplomatică și pentru așteptările legate de implementare. În lipsa altor detalii în materialul citat despre conținutul acordului sau despre pașii următori, rămâne de urmărit dacă prezența lui Trump la Geneva va fi confirmată și cum vor fi reflectate aceste poziționări în deciziile concrete ale administrației americane și ale partenerilor europeni. [...]
