Știri
Știri din categoria Justiție
Potrivit Agerpres, Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a făcut primul pas oficial pentru a acționa în instanță Guvernul și Ministerul Finanțelor, în contextul neplății unor drepturi salariale restante către magistrați.
Demersul a început prin depunerea unei plângeri prealabile, procedură obligatorie înaintea deschiderii unui proces în contencios administrativ. Practic, instanța supremă contestă decizia autorităților de a amâna plata acestor drepturi salariale, considerând că măsura afectează sistemul judiciar.
Informațiile disponibile indică faptul că acest pas reprezintă o escaladare a tensiunilor dintre puterea judecătorească și cea executivă. Plângerea prealabilă este, în mod obișnuit, ultima etapă înainte de acțiunea propriu-zisă în instanță, dacă Guvernul nu revine asupra deciziei.
Cazul vine într-un context mai larg în care drepturile salariale din sistemul public au generat frecvent dispute juridice, iar magistrații au obținut în trecut hotărâri favorabile pentru recuperarea unor venituri restante.
Recomandate
Șefa CCR, Simina Tănăsescu , respinge ideea demisiei și susține că întâlnirea cu premierul interimar Ilie Bolojan a avut un scop strict administrativ, pe fondul presiunilor publice legate de oportunitatea întrevederii înaintea unor dosare sensibile aflate pe rolul Curții, potrivit HotNews . Tănăsescu a declarat, într-un interviu acordat Recorder , că nu a discutat cu Bolojan despre niciun dosar al Curții Constituționale, ci despre o solicitare a CCR de a primi „spații adiționale” pentru desfășurarea activității, după ce Guvernul aprobăse o hotărâre privind repartizarea unor spații suplimentare. „Am adresat o întrebare, dacă ar fi posibil ca din toată clădirea aceea, pe 5-6 etaje, să fie alocate, nu știu, una, două încăperi, spații administrative, și pentru Curtea Constituțională.” De ce contează: presiune de integritate și de procedură înaintea unor decizii CCR Întâlnirea a fost criticată politic, iar mai multe instituții din sistemul judiciar au cerut lămuriri publice privind scopul întrevederii, într-un moment în care CCR urma să se pronunțe „peste trei zile” pe mai multe dosare, inclusiv pe legea ANI (Agenția Națională de Integritate) , menționată în materialul HotNews. În acest context, Tănăsescu a insistat că orice discuție despre dosare „în afara cadrelor legale” este exclusă și a reiterat că nu s-a abordat nimic legat de cauzele aflate pe rol. „Nu am discutat nimic legat de dosare.” De ce nu a fost anunțată întâlnirea: „Fizic n-aveam când” Șefa CCR a explicat că întâlnirea nu a fost anunțată în prealabil deoarece a avut loc la scurt timp după ședința de Guvern în care fusese aprobată hotărârea relevantă, intervalul dintre cele două momente fiind, potrivit ei, de „o oră, o oră și ceva”. „Fizic n-aveam când să anunț.” Întrebată dacă întrevederea putea fi amânată, având în vedere calendarul dosarelor, Tănăsescu a spus că problema spațiilor este veche, „datează de un an de zile”, și că a devenit „extrem de acută” de la începutul lunii august. În lectura ei, o repartizare deja făcută ar fi fost mai greu de schimbat ulterior. Demisia, exclusă Întrebată direct dacă ia în calcul demisia, Simina Tănăsescu a răspuns că nu a avut niciodată această opțiune în vedere. „Eu n-am luat-o niciodată.” Pe partea politică, HotNews notează că întâlnirea a fost criticată de PSD și AUR, iar Ilie Bolojan a minimalizat subiectul, spunând că „de multe ori se încearcă să se facă din țânțar armăsar”, argumentând că întâlnirile cu reprezentanți ai instituțiilor sunt parte din exercitarea unei funcții publice. [...]
Înalta Curte a deblocat definitiv începerea procesului în dosarul în care Călin Georgescu și Horațiu Potra sunt acuzați de acțiuni împotriva ordinii constituționale, după ce a respins toate contestațiile formulate atât de procurori, cât și de inculpați, potrivit HotNews . Decizia menține hotărârea Curții de Apel București din 2 aprilie, care stabilise că judecata poate începe. Instanța supremă a precizat că soluția a fost dată în procedura de cameră preliminară, etapă în care se verifică legalitatea sesizării instanței, a probelor și a actelor de urmărire penală, fără a analiza temeinicia acuzațiilor sau vinovăția celor trimiși în judecată. Ce a decis Înalta Curte și de ce contează ÎCCJ a respins contestația Ministerului Public și contestațiile inculpaților, menținând încheierea Curții de Apel București. Practic, dosarul trece de filtrul procedural, iar procesul pe fond poate începe, după o perioadă de câteva luni în care cauza a fost blocată de contestarea legalității rechizitoriului. Dosarul ajunsese la instanța supremă la un complet format inițial din judecătorii Paul Mihail Frățilescu și Adina Adriana Radu, cu dezbateri pe 14 aprilie. Pronunțarea a fost amânată de trei ori, iar cauza a fost repusă pe rol după ce unul dintre magistrați a formulat cerere de abținere, admisă ulterior. Decizia definitivă a fost anunțată pe 6 august. Cine sunt inculpații și pentru ce fapte sunt trimiși în judecată În dosar, Călin Georgescu a fost trimis în judecată în septembrie 2025 pentru: complicitate la tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale; comunicarea de informații false, în formă continuată. Horațiu Potra este acuzat de: tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale; nerespectarea regimului armelor și munițiilor; nerespectarea regimului materiilor explozive; instigare publică. În același dosar, rechizitoriul vizează și alte 20 de persoane, potrivit informațiilor din hotărârea Curții de Apel București menționate de publicație. Context: acuzațiile procurorilor și elementele invocate în anchetă Potrivit procurorilor, Georgescu și Potra s-ar fi întâlnit pe 7 decembrie 2024, la o zi după decizia Curții Constituționale de anulare a alegerilor prezidențiale, în localitatea Ciolpani (Ilfov), unde ar fi discutat un plan prin care Potra și mercenarii săi urmau să creeze haos în București. Ancheta îl identifică pe Călin Georgescu drept „autorul intelectual” al planului. „Inculpaţii Georgescu Călin şi Potra Horaţiu au pus în discuţie un plan conform căruia acesta din urmă, împreună cu persoane din cercul său relaţional, cu pregătire militară sau capacităţi operative specifice pregătirii militare urmau să desfăşoare în data de 08 decembrie 2024 în municipiul Bucureşti, în contextul unor acţiuni de protest, acţiuni violente cu caracter subversiv (...) schimbarea ordinii constituţionale ori îngreunarea sau împiedicarea exercitării puterii de stat”, acuză anchetatorii. Conform aceleiași surse, Potra ar fi organizat un grup de 21 de persoane, care urma să se deplaseze spre București cu șapte autoturisme, pentru a declanșa acțiuni violente în contextul unor proteste. Grupul ar fi fost oprit înainte de a ajunge în Capitală. Măsuri preventive în dosar HotNews amintește că ÎCCJ a decis la mijlocul lunii iunie revocarea arestului preventiv pentru Horațiu Potra (detalii aici ) și, în luna mai, revocarea controlului judiciar pentru fiul și nepotul acestuia (detalii aici ). Potra a fost arestat pe 24 septembrie pe aeroportul din Dubai, împreună cu fiul și nepotul său, înainte de un zbor spre Moscova (detalii aici ), și a fost adus în România două luni mai târziu (detalii aici ). Ce urmează După soluția definitivă din camera preliminară, procesul poate intra în faza de judecată pe fond, unde instanța va analiza acuzațiile și probele. HotNews nu indică, în materialul citat, un termen de începere a judecății pe fond. [...]
Parchetul General cere resurse suplimentare pentru eficiență după observațiile din raportul anual al Comisiei Europene privind statul de drept, arătând că documentul „nu confirmă existența unor disfuncționalități sistemice” în activitatea Ministerului Public , potrivit Biziday . Reacția vine după publicarea raportului „Rule of Law” pentru cele 27 de state membre. În cazul României, documentul include critici legate de evoluțiile din justiție în ultimul an, inclusiv faptul că Înalta Curte de Casație și Justiție a desființat Comitetul Bolojan pentru analiza legislației din justiție și că România ar fi făcut puține progrese în combaterea corupției din sistemul judiciar, conform unei relatări G4Media . Miza: capacitatea operațională a parchetelor Ministerul Public susține că raportul nu indică „disfuncționalități sistemice” și nici nu validează ideea că „actualul cadru normativ” ar fi generat, prin el însuși, un regres al funcționării sistemului judiciar. În același timp, instituția reafirmă că are ca priorități combaterea corupției, criminalității organizate, traficului de persoane, criminalității economico-financiare și a infracționalității informatice. Parchetul General indică drept direcții de lucru consolidarea capacității operaționale, specializarea procurorilor, digitalizarea activității și reducerea duratei procedurilor, „în limitele competențelor sale legale”. Ce solicită Parchetul General și ce urmează Instituția apreciază că funcționarea eficientă a parchetelor și soluționarea cauzelor „într-un termen rezonabil” depind de: resurse umane și materiale adecvate; un cadru legislativ stabil. Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție își declară disponibilitatea de a contribui la implementarea recomandărilor Comisiei Europene, cu obiectivul consolidării unui sistem judiciar „independent, eficient și credibil”. [...]
Decizia CJUE pune presiune pe România să corecteze rapid legislația prescripției în dosarele de corupție și fraudă cu fonduri UE , pe fondul riscului ca anchete importante să se închidă fără condamnări, potrivit news.ro . Vicepremierul Oana Gheorghiu a spus, vineri seară la B1 TV, că hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) privind prescrierea faptelor de corupție „confirmă” percepția publică potrivit căreia este „foarte nedrept” ca astfel de fapte să se prescrie, după ce „multe dosare” s-au închis fără pedeapsă. Ea a legat direct tema prescripției de scăderea încrederii în Justiție și a invocat nevoia unui „parteneriat între societate și Justiție”. În același timp, Gheorghiu a cerut ca sistemul judiciar să transmită „un semnal de alarmă către politicieni” pentru a „corecta legile care trebuie corectate”, argumentând că este frustrant ca dosarele să se întindă pe ani până intervine prescripția, iar persoane care au comis fapte de corupție să rămână nepedepsite. Vicepremierul interimar a mai afirmat că majoritatea celor din Justiție sunt „onești” și au ales profesia „să facă dreptate”. Ce a decis CJUE și de ce contează pentru dosarele în curs CJUE a pronunțat pe 16 iulie o hotărâre în cauza „Lin II”, stabilind că interpretarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) privind prescripția răspunderii penale nu este compatibilă cu dreptul UE în materia fraudei grave care afectează interesele financiare ale Uniunii. Potrivit informațiilor din articol, decizia continuă linia din cauza „Lin I” și are „efecte semnificative” asupra dosarelor penale aflate încă pe rol. Reacția ÎCCJ: apărarea raționamentului juridic În aceeași zi, ÎCCJ a transmis un set de precizări prin care își apără raționamentul. Instanța supremă susține că rolul său este să asigure o aplicare „loială, previzibilă și coerentă” a normelor și că soluția din 2022 nu a urmărit ignorarea dreptului european, ci aplicarea lui prin prisma garanțiilor din Carta drepturilor fundamentale și în raport cu nivelul de protecție din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. În această logică, ÎCCJ afirmă că standardele europene nu ar trebui privite ca fiind în competiție, ci ca parte a unui sistem juridic coerent. [...]
Curtea Constituțională a blocat modificări-cheie la Codul de procedură penală , după ce a constatat, în unanimitate, că mai multe articole din legea de modificare încalcă Constituția, potrivit Mediafax . Decizia are impact direct de reglementare: prevederile declarate neconstituționale nu pot intra în vigoare în forma adoptată de Parlament. Curtea a stabilit că dispozițiile art. I pct. 2, pct. 3, pct. 45 (cu referire la art. 343 alin. (3) și (4) din Codul de procedură penală) și pct. 50 din lege sunt contrare art. 1 alin. (5), art. 21 alin. (3) și art. 24 din Constituție. Ce a contestat Înalta Curte și de ce contează Prevederile au fost criticate de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), prin sesizarea Secțiilor Unite, înainte de promulgare, pe motiv că ar fi afectat: coerența procedurii penale; drepturile procesuale ale părților; regulile privind judecata în camera preliminară (faza în care se verifică legalitatea trimiterii în judecată și a probelor). Sesizarea a fost făcută de ÎCCJ la 22 mai 2026, după ce proiectul de lege inițiat de 43 de deputați și senatori din toate partidele politice a fost adoptat de Parlament. Motivele de neconstituționalitate reținute de CCR În motivarea soluției, Curtea a reținut, între altele, că: reglementarea competenței judecătorului de cameră preliminară de a dispune reunirea și disjungerea cauzelor (art. I pct. 2 și pct. 3) este în dezacord cu natura procedurii camerei preliminare și creează „o incoerență legislativă” incompatibilă cu cerințele de calitate a legii; dispozițiile care transferă către participanții la proces obligația de a afla termenele de judecată (art. I pct. 45) mută asupra părților o sarcină care, potrivit Curții, revine organelor judiciare prin procedura de citare, ca garanție a drepturilor fundamentale; aceeași soluție legislativă (art. I pct. 45) este criticată și pentru că prevede acordarea „termenului în continuare” fără a preciza procedura concretă prin care participanții își pot îndeplini obligația de a urmări dosarul, ceea ce contravine principiului legalității și standardelor de calitate a legii; asocierea încheierilor judecătorului de cameră preliminară cu autoritatea de lucru judecat și cu principiul „ne bis in idem” (art. I pct. 50) încalcă standardele de calitate a legii, deoarece aceste încheieri nu soluționează fondul cauzei penale. Curtea a mai reținut că reglementarea efectelor de tip „lucru judecat” pentru aceste încheieri ar putea duce la imposibilitatea invocării ulterioare a unor cauze de nulitate absolută care, în prezent, pot fi invocate în orice stare a procesului, cu consecințe inclusiv asupra excluderii probelor obținute sau administrate nelegal. Ce urmează Decizia CCR este definitivă și general obligatorie. În consecință, legea nu poate fi promulgată în forma care conține dispozițiile declarate neconstituționale, iar legiuitorul trebuie să revină asupra textelor vizate pentru a le pune în acord cu Constituția. Pentru comunicatul CCR, trimiterea este disponibilă aici . [...]
Operatorii de pe litoral care au avut construcții ilegale au deschis procese împotriva Ministerului Mediului , iar instanțele din Constanța au fixat termenele pentru cererile de suspendare după sezonul estival , potrivit Mediafax . Ministra interimară a Mediului, Diana Buzoianu , spune că măsurile și controalele din mandatul său au redus vizibil numărul operatorilor care încalcă legea, dar au generat litigii în instanță. Miza: aplicarea controalelor și blocajul temporar în instanță Buzoianu afirmă că, după „seria constantă de controale”, au fost „mult mai puțini operatori economici” care au încălcat legislația, iar pentru cei depistați ministerul a urmărit „măsuri pentru a desființa totul”, referindu-se la construcțiile ilegale. În acest context, ministra spune că operatorii vizați au contestat actele de control și au cerut suspendarea proceselor-verbale. Ea susține că instanțele din Constanța au stabilit termenele de analiză a suspendărilor după încheierea sezonului estival, fără să facă „niciun fel de comentariu” asupra deciziei, ci doar consemnând situația. Ce risc juridic invocă ministerul: rezilierea contractelor de închiriere Ministra a indicat că, în contractele de închiriere, ar exista prevederi care permit rezilierea dacă operatorii au construcții ilegale și nu le desființează în urma controalelor. În viziunea sa, operatorii care încalcă „vădit” legislația nu ar trebui „protejați” și ar trebui să piardă dreptul de a mai opera pe plajă în sezonul următor. Efecte invocate în teren: mai mult spațiu și „sistematizare” Buzoianu respinge ideea că verificările ar fi „distrus” turismul de pe litoral, susținând că această teorie nu este confirmată de realitate. Ea a dat ca exemplu informații apărute ulterior în comunicate ale operatorilor, potrivit cărora capacitățile ar fi fost „la 100% ocupate”. Totodată, ministra spune că plajele „arată acum mult mai bine”, cu „mai mult echilibru” și „mai mult spațiu”, iar „operatorii de bună credință” și-ar fi crescut standardele și ar fi adăugat servicii care nu existau în anii anteriori. [...]
