Știri
Știri din categoria Externe
Rusia a atacat Ucraina cu aproape 150 de drone în noaptea de joi spre vineri, înainte ca Vladimir Putin să anunțe un armistițiu de Paște, potrivit Antena 3 CNN. Apărarea antiaeriană ucraineană a doborât 113 dintre drone, iar autoritățile au indicat că bombardamentele continuau vineri dimineață.
Atacurile au provocat victime în regiunea Dnipro, din estul Ucrainei. Administrația regională a anunțat pe Telegram că două persoane au fost ucise și trei au fost rănite în urma loviturilor aeriene ruse asupra unor districte din zonă, transmite AFP, conform Agerpres.
Jurnaliștii de la Ukrainska Pravda au relatat că forțele ruse au folosit 128 de drone de tip Shahed, Gerbera, Italmas și alte vehicule aeriene fără pilot (UAV), începând din seara de 9 aprilie. Potrivit informațiilor citate, până în dimineața de 10 aprilie atacul era încă în desfășurare.
Forțele Aeriene ale Ucrainei au comunicat că, până la ora 08:00, au distrus sau au bruiat 113 drone în nordul, sudul și estul țării. Oficialii au mai precizat că au fost înregistrate lovituri ale 14 drone în șase locații și căderi de resturi în alte șapte locații.
Pe fondul acestor atacuri, Putin a anunțat un armistițiu pentru Paștele Ortodox, valabil sâmbătă și duminică, iar președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus ulterior că îl acceptă, menționând totodată că Kievul a propus deja o astfel de pauză a ostilităților. Armistițiul ar urma să înceapă sâmbătă la ora locală 16:00 (13:00 GMT), conform informațiilor din articol.
Recomandate
Vladimir Putin a anunțat o încetare a focului de Paștele ortodox , potrivit Euronews România , care citează un comunicat transmis joi de Kremlin și relatat de AFP. Măsura ar urma să se aplice la finalul zilei de sâmbătă și pe parcursul zilei de duminică, în contextul sărbătorii Paștelui ortodox. În același timp, articolul menționează că și Kievul propusese o întrerupere a ostilităților în această perioadă. „Prin decizia comandantului suprem, V.Putin, în legătură cu apropiata sârbătoare a Paștelui ortodox, o încetare a focului a fost decretată pentru sâmbătă, 11 aprilie, începând de la ora locală 16:00 (13:00 GMT) până la sfârșitul zilei de 12 aprilie 2026”, se menționează în comunicatul Kremlinului. Raportat la ora României, intervalul indicat de Kremlin începe sâmbătă, 11 aprilie, la 18:00 (București), având în vedere echivalarea cu 13:00 GMT din textul citat. Anunțul nu include, în informațiile publicate, detalii despre mecanismul de monitorizare sau despre condițiile concrete ale încetării focului, iar articolul nu precizează reacția oficială a Ucrainei la comunicatul Kremlinului. [...]
Trimisul special al lui Vladimir Putin, Kirill Dmitriev, se află în SUA pentru discuții cu administrația Trump , potrivit Agerpres , care citează surse Reuters. Întâlnirile vizează atât un posibil acord de pace în Ucraina, cât și cooperarea economică dintre Statele Unite și Rusia. Conform informațiilor transmise, vizita are loc înainte ca Washingtonul să decidă dacă prelungește o derogare de la sancțiunile impuse petrolului rusesc, derogare care expiră pe 11 aprilie. Subiectul ar putea intra pe agenda discuțiilor, potrivit surselor citate. Moscova își exprimase anterior speranța că SUA, după convenirea armistițiului dintre Statele Unite și Iran, vor avea „timp și posibilitatea necesare” pentru reluarea negocierilor de pace în format trilateral privind Ucraina. „Sperăm că, într-un viitor previzibil, (SUA) vor avea mai mult timp și mai multe oportunități pentru întâlniri în format trilateral”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, referindu-se la discuțiile dintre Rusia, Ucraina și SUA. Deocamdată, articolul nu oferă detalii despre calendarul exact al întâlnirilor din SUA sau despre oficialii americani implicați, menționând doar că Dmitriev se întâlnește cu membri ai administrației Trump. Miza imediată este dublă: pe de o parte, relansarea unui canal de discuții pe dosarul ucrainean, pe de altă parte, decizia SUA privind regimul sancțiunilor în zona petrolului rusesc, cu potențiale efecte economice și geopolitice. [...]
Volodimir Zelenski acuză SUA că ignoră dovezi despre sprijinul Rusiei pentru Iran , potrivit News.ro , care citează un interviu acordat de președintele ucrainean pentru podcastul „The Rest is Politics”, realizat de Alastair Campbell și relatat de The Guardian. Zelenski susține că a încercat să atragă atenția Casei Albe asupra colaborării dintre Moscova și Teheran. El afirmă că sateliți militari ruși ar fi fotografiat obiective de infrastructură energetică din statele din Golf și din Israel, precum și locațiile bazelor armatei americane din regiune, iar Kremlinul ar fi transmis aceste informații Iranului pentru a facilita atacuri. „Problema este că au încredere în Putin. Și este păcat”, a declarat Zelenski, după ce a întrebat retoric dacă SUA au reacționat față de Rusia pe acest subiect. În același interviu, liderul ucrainean spune că echipa lui Donald Trump nu ar fi reușit să înțeleagă „detaliile” a ceea ce își dorește Rusia. Zelenski îi menționează pe negociatorii lui Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner, despre care afirmă că au „petrecut prea mult timp” cu Putin și oficiali de rang înalt, precizând că cei doi au mers la Moscova de cinci ori anul trecut și nu au vizitat Kievul. Pe fondul presiunilor asupra Ucrainei privind cedarea Donbasului și al ideii unui armistițiu condiționat de renunțarea la teritoriu, Zelenski afirmă că Putin nu se va opri dacă ar cuceri Donbasul și că ar încerca ulterior să preia capitale regionale precum Dnipro și Harkov. El mai spune că americanii ar percepe parțial Donbasul ca nefiind important pentru Ucraina și că ar subestima riscul ca Putin să își încalce promisiunile. Zelenski a calificat drept „inutilă” vizita vicepreședintelui SUA, JD Vance, la Budapesta, marți și miercuri, pentru a face campanie pentru premierul Ungariei, Viktor Orbán. Totuși, a adăugat că nu intenționează să se amestece în alegerile de duminică, susținând că decizia aparține electoratului maghiar. În contextul în care SUA amenință că se retrag din NATO, Zelenski cere Europei să își maximizeze capacitatea de descurajare și propune formarea unui bloc militar mai larg. În viziunea sa, UE ar trebui să își unească forțele cu: Ucraina Regatul Unit Turcia Norvegia El argumentează că fără Ucraina și Turcia Europa nu ar avea o armată comparabilă cu cea a Rusiei, iar împreună cu Ucraina, Turcia, Norvegia și Regatul Unit ar putea „controla securitatea pe mări”. Zelenski spune, totodată, că este convins că Ucraina va adera la UE la un moment dat. [...]
Volodimir Zelenski s-a întâlnit cu reprezentanți ai minorității maghiare din regiunea ucraineană Transcarpatia, într-un gest cu încărcătură politică înaintea alegerilor legislative din Ungaria, care au loc duminică, relatează Agerpres . Președintele ucrainean speră ca scrutinul să ducă la înlăturarea de la putere a premierului Viktor Orban, cu care Kievul are relații tensionate. „Aici, în Transcarpatia, a avut loc o întâlnire cu comunitatea noastră ucraineano-ungară. Este important ca toate comunitățile din Ucraina să primească atenție și respect”, a scris Zelenski pe Telegram, potrivit AFP. Zelenski a mulțumit minorității maghiare pentru „ajutorul său în apărarea” Ucrainei în războiul cu Rusia și a salutat sprijinul acordat persoanelor strămutate și companiilor relocate din cauza conflictului. Pe fond, tensiunile dintre Budapesta și Kiev au mai multe cauze, potrivit materialului: refuzul lui Orban de a susține Ucraina în război și în procesul de aderare la Uniunea Europeană; aprovizionarea Ungariei cu petrol rusesc; disputele privind drepturile minorității maghiare din Transcarpatia. Budapesta susține că etnici maghiari mobilizați în Ucraina au murit pe front și afirmă că Rusia a predat direct Ungariei militari ucraineni proveniți din minoritatea maghiară, luați prizonieri. În paralel, în urmă cu o lună, Zelenski a declarat că ar putea trimite armata ucraineană „după Orban” dacă acesta nu deblochează ajutorul financiar de 90 de miliarde de euro al UE pentru Ucraina, blocat prin veto de premierul ungar, pe fondul unei dispute legate de secțiunea ucraineană a conductei petroliere Drujba. A doua zi după acea declarație, autoritățile ungare au oprit două vehicule blindate de transport de valori și au găsit numerar de 40 de milioane de dolari și 35 de milioane de euro, plus 9 kilograme de aur. Șapte ucraineni care însoțeau transportul au fost reținuți și eliberați ulterior, însă valorile confiscate nu au fost predate Ucrainei. Ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto, a sugerat că acestea ar putea avea legătură cu „mafia de război ucraineană” sau ar fi fost destinate „cuiva în Ungaria”, cu trimitere la contextul electoral. În Ungaria, Viktor Orban, aflat de 16 ani la putere, se confruntă la alegerile legislative din 12 aprilie cu Peter Magyar, fost aliat devenit opozant. Magyar a fondat partidul Tisza, care se descrie drept pro-european de centru-dreapta și care, potrivit Agerpres, este susținut de Bruxelles; formațiunea s-a clasat pe locul al doilea la alegerile europarlamentare, cu aproape 30% din voturi. Sondaje publicate în ultimele zile indică o scădere puternică pentru Fidesz și o posibilă preluare a puterii de către Tisza, cu o majoritate confortabilă. [...]
Donald Trump avertizează Iranul să nu impună taxe petrolierelor în Strâmtoarea Ormuz , potrivit G4Media , într-un nou episod care ridică miza pe una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul global de petrol. Președintele SUA a scris pe rețeaua Truth că „există informații” conform cărora Teheranul ar impune taxe de trecere petrolierelor care traversează Strâmtoarea Ormuz și a transmis că „ar fi mai bine să nu facă asta” și, dacă măsura a fost introdusă, „ar fi bine să înceteze imediat”. Într-o altă postare, Trump a susținut că Iranul face o „treabă proastă” în gestionarea petrolului în zonă și că situația nu ar respecta „acordul” pe care spune că l-a încheiat. În paralel, mass-media iraniană a relatat că Kamal Kharrazi, șeful Consiliului strategic pentru relații externe al Iranului și fost ministru de externe (1997–2005), a murit din cauza rănilor suferite într-un atac israeliano-american produs în urmă cu aproximativ o săptămână și jumătate. Conform relatărilor citate de G4Media, în atac ar fi fost ucisă și soția sa, iar locuința lor din Teheran ar fi fost lovită. Pe plan militar, tensiunile au continuat în Israel, unde au fost declanșate alerte antiaeriene în mai multe zone, inclusiv în Tel Aviv și în sud, după lansări de rachete din Liban, relatează AFP, citată de G4Media. Presa israeliană a indicat că sistemele de apărare aeriană au interceptat cel puțin o rachetă, fără raportări imediate de victime. Într-un alt subiect, Teheranul a negat informațiile vehiculate în unele publicații despre o presupusă sosire a unei delegații iraniene la Islamabad pentru negocieri cu SUA, notează La Repubblica , citată de G4Media. O sursă invocată de agenția Tasnim a afirmat că informația este „complet falsă” și că negocierile ar rămâne suspendate atât timp cât, potrivit aceleiași surse, nu sunt respectate angajamentele privind încetarea focului în Liban și continuă atacurile Israelului. [...]
China se opune planului SUA de a interzice laboratoarele chinezești la testarea dispozitivelor pentru piața americană , potrivit Global Times . Reacția vine după ce Comisia Federală pentru Comunicații (FCC) a SUA a susținut că va vota în cursul acestei luni o propunere care ar bloca toate laboratoarele chineze de la testarea dispozitivelor electronice destinate utilizării în Statele Unite. Declarația a fost făcută joi, la o conferință de presă obișnuită, de Mao Ning, purtătoare de cuvânt a Ministerului de Externe al Chinei, ca răspuns la o întrebare despre inițiativa FCC. Măsura ar afecta un segment tehnic, dar important, al lanțului de conformitate: testarea și certificarea dispozitivelor înainte de accesul pe piață. „China se opune ferm practicii SUA de a extinde excesiv conceptul de securitate națională.” Mao Ning a susținut că o asemenea abordare ar avea efecte economice directe asupra schimburilor comerciale dintre companii chineze și americane, cu impact inclusiv asupra firmelor și consumatorilor din SUA. „O astfel de abordare perturbă grav schimburile economice și comerciale normale dintre întreprinderile chineze și americane și nu servește intereselor niciunei părți, inclusiv companiilor și consumatorilor americani.” Potrivit declarației, Beijingul consideră inițiativa drept o utilizare extensivă a argumentului de securitate națională în domeniul tehnologic și comercial. În același context, Mao a afirmat că China „va continua să își apere ferm drepturile și interesele legitime”. În material nu sunt oferite detalii despre calendarul exact al votului FCC, conținutul complet al propunerii sau eventuale excepții, însă tema indică o nouă zonă de fricțiune în relația economică sino-americană, de data aceasta în jurul infrastructurii de testare și validare pentru dispozitive electronice destinate pieței din SUA. [...]
