Știri
Știri din categoria Diverse
Cadoul „Freedom 250” ridică din nou întrebări despre relația dintre favoruri comerciale și acces la Casa Albă, după ce un consorțiu din industria diamantelor din Anvers a realizat pentru Donald Trump un inel masiv, încrustat cu 321 de diamante, prezentat la Bruxelles în contextul în care sectorul belgian a obținut eliminarea tarifelor vamale americane la importurile de diamante, potrivit Libertatea.
Bijuteria, denumită „Inelul Libertății 250”, a fost dezvăluită pe 28 iunie 2026, la un eveniment organizat în capitala Belgiei pentru a marca 250 de ani de la independența Statelor Unite. Cadoul a fost înmânat ambasadorului SUA în Belgia, Bill White, pentru a ajunge la președintele american, iar realizarea a fost susținută de comunitatea diamantelor din Anvers și de bijutierul David Gotlib, notează publicația, citând CBS News.
Din punct de vedere al compoziției, inelul este din aur masiv de 18 karate și include, pe lângă diamante, 56 de safire, 13 smaralde și șase rubine. Designul integrează literele „T”, numerele 45 și 47, inscripțiile „1776”, „2026” și „250 YEARS USA”, precum și un vultur cu aripi de diamant; pe interior este gravat mesajul „Fabricat în Anvers pentru Donald John Trump”.
Trump a transmis un mesaj video prezentat la eveniment:
„Mulțumiri speciale prietenilor mei din Anvers pentru magnificul inel Freedom 250”.
Nu există o evaluare oficială din partea Antwerp World Diamond Center (AWDC) sau a designerului, însă Associated Press a consultat doi bijutieri independenți de lux, care au estimat valoarea de piață a piesei la 25.000–35.000 de dolari (aprox. 115.000–161.000 lei). Potrivit estimărilor citate, costul ar fi împărțit aproximativ egal între materiale și manoperă.
Contextul care alimentează controversele este legat de faptul că industria diamantelor din Belgia a obținut eliminarea tarifelor vamale americane pentru importurile de diamante, iar cadoul vine după această evoluție, conform informațiilor preluate de Libertatea din relatările Associated Press și CBS News.
Potrivit relatărilor citate de aceeași sursă, un oficial de la Casa Albă a declarat sub protecția anonimatului că inelul nu i-a fost încă înmânat lui Trump. De asemenea, nu este indicat un preț oficial al bijuteriei și nu este clar, din informațiile disponibile, în ce regim va fi încadrat cadoul (personal sau destinat statului) și ce obligații de declarare vor fi aplicate în final.
Recomandate
Donald Trump își înăsprește mesajul înainte de alegerile „midterm”, mizând pe scenarii de colaps economic și pe teama de violențe sociale pentru a mobiliza electoratul republican, potrivit Bild . Publicația notează că președintele SUA, în vârstă de 80 de ani, se află într-un turneu de campanie prin țară în finalul cursei către alegerile pentru Congres din 3 noiembrie, pe fondul semnalelor că el și partidul său ar fi „pe drumul spre înfrângere”. În acest context, tonul lui Trump devine „mai întunecat” și „aproape apocaliptic”, cu avertismente repetate privind consecințele unei victorii democrate. „Catastrofă națională” ca mesaj central de mobilizare În discursurile sale, Trump le transmite alegătorilor că ar avea de ales între a vota republicanii sau a „risca o catastrofă națională”, arată articolul. Ca element de campanie, el invocă inclusiv recentele tulburări din Franța , prezentate drept un avertisment pentru SUA. La un miting în statul Kansas, Trump a făcut referire la imagini cu incendii și violențe, susținând că acestea ar fi ceea ce „radicalii democrați” ar vrea să aducă în America, potrivit relatării. În același discurs, el i-a ironizat pe democrați folosind o formulare jignitoare. Accent pe riscul de „colaps economic” Dincolo de tema ordinii publice, Trump își construiește argumentația și pe un risc major pentru economie, conform aceleiași surse: un posibil „colaps economic” în cazul în care democrații câștigă alegerile. Publicația consemnează că Trump a vorbit despre perspectiva unei „Mari Depresiuni” similare celei de acum aproape 100 de ani, asociată cu „sărăcie în masă”, în scenariul unei victorii democrate. Articolul nu oferă însă detalii despre indicatori economici sau măsuri concrete care ar susține această prognoză, ci o prezintă ca parte a retoricii electorale din finalul campaniei. [...]
Escaladarea retoricii lui Donald Trump față de Volodimir Zelenski riscă să complice coordonarea sprijinului militar pentru Ucraina , într-un moment în care Kievul reclamă întârzieri la livrări și probleme de acces la servicii critice, potrivit Știrile Pro TV . În paralel cu declarațiile lui Trump, emisarul american Steve Witkoff s-a întâlnit la Oslo cu liderul ucrainean, pe fondul intensificării atacurilor rusești. Înaintea reuniunii de la Oslo, secretarul de stat Marco Rubio a respins drept „scandaloase” și „revoltătoare” acuzațiile potrivit cărora ucrainenii ar muri pentru că Washingtonul ar refuza să transmită Kievului informații de alertă timpurie atunci când Rusia lansează atacuri. Prim-ministrul Norvegiei a spus că Zelenski a cerut Norvegiei și Finlandei să organizeze întâlnirea cu reprezentanții SUA și ai aliaților europeni – Franța, Germania, Polonia și Marea Britanie – „într-un moment critic pentru Ucraina”. La discuții a participat Witkoff, iar celălalt emisar, Jared Kushner, „care ar fi bolnav”, s-a alăturat prin videoconferință. Mesajul lui Trump: „E timpul ca altcineva să poarte negocieri” Trump a reacționat la o afirmație atribuită lui Zelenski, potrivit căreia președintele american ar fi „de partea greșită a istoriei”, și a lansat un atac direct la adresa liderului ucrainean. „Zelenski nu știe ce vorbește! Acest om ar fi trebuit să încheie războiul cu mult timp în urmă și, dacă m-ar fi ascultat, ar fi reușit să obțină un acord mult mai bun și ar fi salvat un milion de oameni dintre cetățenii săi. Să fiu sincer, cred că este timpul ca altcineva să poarte negocieri în numele Ucrainei.” Întrebat despre o posibilă întâlnire trilaterală cu Vladimir Putin și Xi Jinping pentru a discuta despre Ucraina, Trump a spus că nu a convenit, dar că ar participa, adăugând că „Rusia s-a comportat destul de bine” în privința Ucrainei și că „nu prea au făcut mare lucru”. Atacuri pe teren și presiune pe apărarea antiaeriană La câteva ore după ce Trump a sugerat că Rusia ar da dovadă de reținere, o dronă rusească a ucis șase persoane, inclusiv doi copii, într-un parc din regiunea Harkov, iar alți copii au fost răniți. Atacurile au continuat la Kiev, în regiunea Sumî și la Odesa. În acest context, Ucraina se confruntă, potrivit materialului, cu o „lipsă critică” de interceptoare pentru apărarea antiaeriană, ceea ce o face vulnerabilă la atacuri cu rachete. Livrări întârziate, dispute pe informații și semnale de alarmă privind Starlink/ Starshield Zelenski a afirmat că Pentagonul întârzie livrarea rachetelor pentru care partenerii europeni „au plătit deja” printr-un program numit „Lista prioritizată a necesităților Ucrainei” și că un nou pachet ar aștepta semnătura lui Pete Hegseth. Totodată, potrivit Kievului, Washingtonul ar fi limitat furnizarea de informații care permit avertizarea timpurie asupra atacurilor rusești; martori citați spun că sirenele de alarmă ar suna abia după lovituri. Rubio a negat că ar fi existat o astfel de schimbare și a spus că Trump nu a ordonat modificări. Trump a declarat că SUA continuă să transmită informații secrete Ucrainei și a susținut că Washingtonul oferă „sute de miliarde de dolari” Kievului. Separat, Zelenski a spus că persistă probleme legate de accesul „fără restricții” la Starlink și, în special, la varianta militară Starshield, pe care o descrie drept crucială pentru apărare și operațiuni ofensive. Trump a afirmat că nu știe cine ar fi ordonat o eventuală încetinire sau întrerupere, dar că ar vrea să afle. [...]
Donald Trump a legat violențele din Franța de miza alegerilor din SUA , folosindu-le ca argument electoral împotriva democraților, potrivit Digi24 . Mesajul vine în campania pentru alegerile de la jumătatea mandatului din 3 noiembrie, care vor decide controlul asupra Congresului în ultimii doi ani ai mandatului său. La un miting electoral în Kansas, organizat pentru susținerea senatorului republican Roger Marshall, Trump a descris Franța drept „o națiune cândva măreață” care ar fi „cucerită, jefuită și arsă din temelii” și a susținut că „exact asta vor să facă democrații radicali în America”, relatează Politico (citat de Digi24). Contextul invocat: proteste de amploare în Franța Trump și-a construit argumentația pe fundalul protestelor de masă din weekend din Franța, unde, potrivit datelor prezentate în articol, cel puțin 550.000 de persoane au ieșit sâmbătă în stradă pentru a protesta față de costul vieții și condițiile din sistemul de învățământ. Manifestațiile au degenerat în revolte violente, jafuri și vandalism. Ministerul de Interne a anunțat: 2.397 de persoane arestate; 997 de agenți ai forțelor de ordine răniți, dintre care șapte grav; un protestatar a murit la Paris, după un stop cardio-respirator. În plus, luni au fost instituite restricții locale de circulație în unele orașe, conform aceleiași surse. Mesajul politic: mobilizare electorală și atac la democrați În discursul din Kansas, Trump i-a îndemnat pe participanți să voteze pentru republicani și a prezentat situația din Franța ca avertisment pentru SUA, în logica unei campanii axate pe teme de ordine publică și imigrație. În aceeași linie, vicepreședintele JD Vance a folosit protestele din Franța pentru a-și promova partidul într-o postare pe X, afirmând că „liberalii occidentali” ar fi adus „lumea a treia” în Franța și în alte țări și susținând că acesta ar fi „viitorul” dorit de democrații din Congres pentru SUA. Alegerile intermediare din 3 noiembrie sunt prezentate ca un test politic major, în condițiile în care republicanii se confruntă, potrivit articolului, cu „o scădere semnificativă a sprijinului popular”. [...]
Creșterea costurilor de împrumut ale Franței și pierderile raportate de retaileri au împins guvernul de la Paris să anunțe o desfășurare „masivă” de forțe, inclusiv trupe militare alături de poliție, înaintea noilor proteste programate sâmbătă, potrivit Digi24 , care citează Reuters. Premierul Sébastien Lecornu a spus că prioritatea imediată este restabilirea ordinii după revoltele din 17 octombrie, când jafurile și distrugerile au afectat Parisul, Marsilia, Lyonul și alte orașe. Într-o dezbatere descrisă ca tensionată, ministrul de Interne Laurent Nunez a anunțat mobilizarea armatei alături de poliție, iar guvernul s-a angajat să își revizuiască tacticile de intervenție, după critici că centrele orașelor au fost lăsate vulnerabile. Presiune pe finanțarea statului și pe companii Criza a avut efecte economice directe: marți, costurile de împrumut ale Franței au crescut, pe fondul îngrijorărilor investitorilor privind perspectiva unor noi tulburări. Randamentul obligațiunilor de stat franceze de referință, cu scadența la 10 ani, a ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimii 24 de ani, conform Reuters. În paralel, lanțul de supermarketuri Carrefour a anunțat pierderi de „zeci de milioane de euro” din cauza furturilor și a pagubelor produse în timpul violențelor și a avertizat asupra unei „situații fără precedent”. Ce măsuri pregătește guvernul și ce recunoaște că a greșit Autoritățile au introdus restricții de circulație țintite în mai multe zone afectate, iar guvernul susține că acestea au contribuit la restabilirea controlului. Unele restricții au vizat copiii și adolescenții sub 18 ani și au fost prelungite până marți seara, potrivit poliției. Lecornu a recunoscut deficiențe în răspunsul din weekend, indicând: eșecuri la nivelul serviciilor de informații; o desfășurare prea „statică” a forțelor de poliție; decizia de a nu anula concediile programate ale polițiștilor. Nunez și-a cerut scuze public pentru greșeli și a spus că își asumă o parte din responsabilitate. Anchete și noi proteste anunțate Parlamentul a decis înființarea unei comisii de anchetă pentru a stabili cauzele tulburărilor, iar autoritățile au desemnat 200 de anchetatori pentru identificarea și urmărirea penală a celor implicați în violențe. Poliția a arestat un bărbat suspectat că a provocat incendiul care a distrus primăria istorică din Limoges; oficialii au precizat că acesta era pe o listă de supraveghere în materie de securitate și ar aparține unui grup de extremă stângă. Pe partea de mobilizare în stradă, principala uniune studențească UNEF a convocat noi proteste pentru sâmbătă, iar grupuri care se revendică drept „ Gilets Jaunes” („Vestele Galbene”) au făcut apel la manifestații împotriva creșterii prețurilor la combustibil. În acest context, guvernul a anunțat că desfășurarea de forțe de sâmbăta viitoare va fi „masivă”. [...]
Slovacia reia consultările energetice cu Rusia, riscând să complice calendarul UE de renunțare la gazul rusesc , într-un nou semnal de divergență față de linia comună a aliaților occidentali, potrivit Digi24 , care citează Reuters. Întâlnirea este programată la Moscova pe 26 octombrie, în cadrul comisiei interguvernamentale ruso-slovace pentru cooperare economică, științifică și tehnică. Ministerul de Externe de la Bratislava a precizat că ar fi prima reuniune de acest fel de la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, din 2022. Ce urmărește Bratislava: energie, inclusiv nuclear, gaze și petrol Agenda discuțiilor este centrată pe energie, inclusiv energia nucleară, dar include și teme precum agricultura, mediul, sportul și cultura. Ministerul slovac de Externe a indicat că miza principală este „posibilitatea de a coopera în asigurarea aprovizionării cu resurse strategice” și că partea slovacă vrea să discute atât despre aprovizionarea cu gaze, cât și despre continuarea livrărilor de petrol. Reluarea consultărilor vine după vizite repetate la Moscova ale premierului Robert Fico , inclusiv în luna mai, în contextul în care pozițiile sale s-au remarcat în UE după înfrângerea liderului ungar Viktor Orban în alegerile din aprilie, notează Reuters. De ce contează economic: planul UE prevede oprirea gazului rusesc până la final de 2027 Slovacia cumpără petrol și gaze din Rusia, însă ar urma să își suspende achizițiile de gaze până la sfârșitul anului 2027, în cadrul unui plan al Uniunii Europene menit să reducă resursele financiare ale Rusiei care susțin războiul din Ucraina. În paralel, Bratislava susține că își bazează abordarea pe calitatea de stat membru UE și NATO și pe respectarea angajamentelor aferente, dar vrea să păstreze „loc pentru dialog”, potrivit poziției citate a Ministerului de Externe. Context politic și implicații pentru industrie Robert Fico a criticat sancțiunile UE împotriva Rusiei și a acuzat Ucraina pentru întreruperea livrărilor de petrol către Slovacia la începutul acestui an, în timp ce Kievul a afirmat că situația a fost provocată de atacurile rusești, relatează Reuters. Premierul slovac a suspendat ajutorul militar acordat Ucrainei, însă exporturile de muniție și echipament militar continuă pe bază comercială, inclusiv din partea companiilor deținute de stat. Tot Reuters amintește că Fico a spus anterior că ar prefera neutralitatea Slovaciei în locul apartenenței la NATO și a sugerat că nu și-ar dori ca soldații slovaci să fie implicați într-un conflict cu Rusia în baza clauzei de apărare reciprocă. [...]
Bubuiturile auzite în Brăila au fost generate de verificări militare planificate , iar autoritățile spun că nu este vorba despre un incident, potrivit Digi24 . Flotila Fluvială a transmis că, pe parcursul zilei, la bordul navelor din Portul Militar Brăila au loc activități de verificare a instalațiilor artileristice. Zgomotele puternice, semnalate miercuri dimineață de localnici, sunt asociate procedurilor de verificare a instalațiilor artileristice de calibrul 100 mm, conform mesajului publicat de Flotila Fluvială pe Facebook. Ce înseamnă pentru populație Flotila Fluvială a precizat că, pe durata acestor activități, este posibil să se audă bubuituri, însă acestea sunt „asociate activităților planificate” și „nu reprezintă un motiv de îngrijorare”. Ce urmează Din informațiile comunicate, verificările se desfășoară „pe parcursul zilei de astăzi”, ceea ce înseamnă că zgomote similare ar putea fi auzite și în continuare, până la finalizarea procedurilor. [...]
