Știri
Știri din categoria Diverse
PNL trebuie să achite 14 milioane de lei după un proces pierdut definitiv cu AEP, iar Ilie Bolojan spune că partidul a preluat „un pasiv puternic” la finalul lui 2024 și că prioritatea este stabilizarea finanțelor, potrivit Digi24.
Suma reprezintă banii pe care Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a cerut PNL să îi restituie, după ce au fost folosiți în 2024 pentru promovarea cărții fostului candidat la alegerile prezidențiale din acel an, Nicolae Ciucă. Conform informațiilor publicate, PNL a pierdut definitiv procesul.
Într-o intervenție la Digi24, Bolojan a afirmat că, atunci când a preluat conducerea partidului „la sfârșitul anului 2024”, existau „datorii importante”, achitate doar parțial, iar obligația de plată rezultată din sentință se adaugă acestui tablou.
„Am preluat un pasiv puternic, dar prin eforturile membrilor noștri, trebuie să stabilizăm finanțele partidului.”
Dincolo de impactul bugetar imediat, Bolojan leagă situația financiară a partidului de credibilitatea sa publică, susținând că este dificil să convingi electoratul că poți gestiona probleme complexe dacă nu îți poți „stabiliza” propriile chestiuni administrative și financiare.
Întrebat la cât se ridică datoriile totale și cum vor fi achitate, liderul PNL a indicat că soluțiile urmează să fie clarificate, dar a insistat pe ideea de disciplină financiară, astfel încât partidele să nu mai acumuleze datorii.
„Aici sunt aspecte pe care vom vedea în cele din urmă cum se vor soluționa.”
Bolojan a plasat responsabilitatea pentru situația creată în 2024 la cei care au luat deciziile atunci și a vorbit despre nevoia unei perioade de „penitență” și „decență”, pentru a evita repetarea unor astfel de episoade.
Recomandate
PNL își justifică votul pentru Guvernul Niculescu ca „vot de responsabilitate”, dar mută răspunderea politică la PSD și la președinte , potrivit Digi24 . Ilie Bolojan a explicat, într-o intervenție la Digi24, de ce liberalii au respins guvernul Tomac și ar urma să voteze executivul condus de Luca Niculescu, deși include miniștri PSD și persoane controversate. Bolojan a susținut că un „vot de instalare” nu echivalează cu o susținere politică și nici cu asumarea componenței cabinetului de către PNL. În argumentația sa, guvernul „se bazează” pe nominalizarea făcută de președintele României și pe decizia PSD de a intra la guvernare și de a propune miniștri, iar „cei care au făcut aceste propuneri” trebuie să și le asume. Răspunderea, „pe față”, nu prin „fațadă” Miza invocată de liderul PNL este evitarea unei formule în care decizia reală ar fi în altă parte decât la cei care apar oficial în guvern. El a spus că „cea mai proastă situație” este un executiv cu „o fațadă” care „maschează” decidenții din spate, în timp ce răspunderea publică rămâne la cei din prim-plan. În acest context, Bolojan a comparat situația cu guvernul Tomac, despre care a afirmat că ar fi avut, „în mod evident”, oameni veniți pe propuneri PSD, „dar fără să răspundă”. În schimb, în guvernul Niculescu, PSD ar fi „pe față”, iar partidul „va trebui ori să valideze că tot ceea ce au spus până acum pun în practică, ori să invalideze acest lucru”. Mesajul despre miniștrii PSD: „astea sunt resursele umane” Întrebat despre miniștrii propuși de PSD, Bolojan a spus că nu vrea să „desființeze” persoane cu care a lucrat, dar a punctat că acestea sunt „rezervele” și „resursele umane” ale PSD. Totodată, a adăugat că nu are „speranțe deosebite” că „lupul își schimbă năravul”. Cine sunt miniștrii din guvernul Luca Niculescu (lista din sursă) Viceprim-ministru, ministrul Afacerilor Interne: Marian Neacșu (PSD) Ministrul Transporturilor și Infrastructurii: Ștefan-Ovidiu Popa (PSD) Ministrul Finanțelor: Alexandru Nazare (Independent) Ministrul Afacerilor Externe: Sebastian - Dănuț Neculăescu (Independent) Ministrul Justiției: Radu Marinescu (PSD) Ministrul Apărării Naționale: Ștefan-Radu Oprea (PSD) Ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului: Daniel-Cătălin Zamfir (PSD) Ministrul Delegat pentru Digitalizare și Inteligență Artificială: Costinel - Bogdan Dumitru (Independent) Ministrul Energiei: Dumitru Chisăliță (Independent) Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale: Florin-Ionuț Barbu (PSD) Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor: Natalia-Elena Intotero (PSD) Ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației: Marcel-Alexandru Stoica (PSD) Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene: Alexandru-Mihai Ghigiu (PSD) Ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale: Petre Florin Manole (PSD) Ministrul Sănătății: Alexandru-Florin Rogobete (PSD) Ministrul Educației și Cercetării: Valentin - Sorin Costreie (Independent) Ministrul Delegat pentru Învățământ Preuniversitar: Sorin - Gabriel Ionescu (PSD) Ministrul Culturii: Ioana-Ruxandra-Victoria Ciocan (Independent) În esență, poziția prezentată de Bolojan fixează o linie de demarcație: PNL ar putea vota instalarea, dar încearcă să lase costul politic al guvernării și al numirilor în sarcina celor care au decis nominalizarea premierului și au făcut propunerile de miniștri. [...]
Ilie Bolojan transmite că disidența din PNL are doar două ieșiri: disciplină sau plecare , într-un mesaj care ridică miza de coeziune internă înaintea deciziilor politice ale partidului, potrivit Digi24 . Premierul interimar a vorbit în studioul Digi24 despre „tabăra anti-Bolojan” din PNL și a descris, în termeni de regulă internă, ce se întâmplă cu cei care contestă linia stabilită de majoritate. „Sunt două posibilități principiale pentru oricine este într-un partid. Una este să respecte o decizie a majorității chiar dacă nu este de acord cu ea.” Bolojan a spus că a fost de multe ori în situația de a nu fi de acord cu decizii ale PNL, inclusiv votând împotrivă, dar a acceptat cadrul decizional al partidului. A doua opțiune, în logica prezentată de liderul liberal, este ieșirea din partid pentru cei care nu se pot acomoda cu deciziile majorității. „Dacă aceste decizii sunt incompatibile cu valorile tale sau dacă ai alte dependențe, pleci din partidul respectiv și îți faci altă activitate.” În final, Bolojan a încadrat disputa ca pe o chestiune de „coerență”, „respect față de colegi” și respectarea direcției stabilite de majoritate, fără a indica pași procedurali concreți sau un calendar pentru tranșarea conflictului intern. [...]
Ilie Bolojan avertizează că lipsa unui guvern poate aduce „costuri” majore României , iar în acest context pune presiune pe decidenți să iasă din logica de „calcule” politice înaintea votului de învestitură, potrivit Digi24 . Premierul interimar spune că relația sa cu președintele Nicușor Dan este „o colaborare instituțională normală” și susține că întâlnirea avută la Bruxelles nu a vizat aranjamente politice sau votul din Parlament pentru noul Executiv. Miza: riscul de blocaj și „costurile” pentru România În contextul discuțiilor despre posibilitatea dizolvării Parlamentului dacă Guvernul Luca Niculescu ar fi respins, Bolojan afirmă că influența președintelui poate conta în ecuația votului, dar insistă că situația a depășit faza declarațiilor și a „împunsăturilor”. „Astăzi avem o realitate, ceea ce înseamnă dificultăți majore și costuri pe care România le poate avea dacă nu avem un guvern.” În aceeași linie, el spune că, atunci când ocupi funcția de premier, obligația principală este față de țară, nu față de câștigul politic. Ce spune Bolojan despre discuția cu Nicușor Dan la Bruxelles Bolojan explică faptul că s-a întâlnit cu președintele miercuri seară, la Bruxelles, după ce participase la deschiderea unui birou al Federației Patronale Române Concordia, gest pe care îl descrie ca semnal de respect și încurajare pentru cei care lucrează și investesc în România. Cei doi au fost cazați la același hotel și au discutat împreună cu membri ai echipelor lor. Potrivit premierului interimar, subiectele au fost legate de agenda zilei următoare, inclusiv viitorul buget al Uniunii Europene și teme care țin de ambele instituții. „Dar nu a fost o discuție de tip politic, de alte aranjamente.” Bolojan mai spune explicit că nu s-a discutat despre susținerea guvernului în Parlament. Guvernul propus și relația președinte–PSD Întrebat despre o posibilă înțelegere între președinte și PSD, Bolojan afirmă că guvernul care urmează să fie supus votului săptămâna viitoare este „un rezultat al deciziilor” luate de Nicușor Dan și PSD, fără să intre în comentarii despre natura unei eventuale înțelegeri. „Guvernul care va fi supus votului săptămâna viitoare, dacă va fi învestit, este un rezultat al deciziilor luate de președintele României și de Partidul Social Democrat .” În acest context, el dă ca exemplu o nominalizare anterioară, susținând că „Guvernul Veștea” nu ar fi fost în interesul PNL, ci „poate” al PSD. „Președintele are o răspundere” pentru ce urmează La final de mandat, Bolojan spune că eventualele mesaje către președinte le transmite direct, ca și până acum, și subliniază că șeful statului, având legitimitatea votului, poartă inevitabil o parte din responsabilitatea pentru evoluțiile din țară. „Președintele României (...) are o răspundere pentru ceea ce se întâmplă în această țară, în mod inevitabil, cu bune și cu rele.” Din informațiile prezentate, următorul punct de inflexiune rămâne votul de învestitură anunțat pentru săptămâna viitoare, pe fondul avertismentului că un blocaj prelungit poate genera costuri pentru România. [...]
Ilie Bolojan spune că nu identifică „o greșeală mare” din mandatul de premier , dar admite că unele decizii „nu au fost perfecte” și descrie un criteriu personal de evaluare a hotărârilor luate la vârful Executivului, potrivit Digi24 . Declarația a fost făcută vineri seară, la Digi24 , după ce premierul interimar a fost întrebat dacă are ceva să-și reproșeze în perioada în care a condus Guvernul. Bolojan a spus că, într-o funcție „atât de importantă”, iei decizii zilnic și că, inevitabil, unele puteau fi mai bune. Cum își descrie Bolojan filtrul de decizie Bolojan afirmă că a încercat să trateze deciziile guvernamentale ca pe unele care ar privi direct propria familie sau propria firmă, iar întrebarea pe care și-ar fi pus-o constant a fost dacă o anumită măsură „este bine pentru familia mea”. „Nu am o greșeală anume mare pe care am făcut-o. Sigur că nu toate deciziile, zecile de decizii zilnice, au fost perfecte. Întotdeauna poți să iei decizii mai bune. Dar tot ce am decis, am decis așa cum țara noastră ar fi familia mea, ar fi firma mea. M-am gândit întotdeauna: este bine pentru familia mea? Asta am decis.” În același răspuns, premierul interimar a adăugat că „poate unele lucruri n-au fost perfecte” și că „altele se puteau face mai bine”, însă a insistat că nu are „ceva anume” pe care să îl indice drept cea mai mare greșeală. De ce contează Mesajul vine într-un moment în care mandatul de premier interimar presupune decizii rapide și cu efecte directe în administrație, iar lipsa asumării unei erori punctuale poate influența modul în care este evaluată responsabilitatea politică pentru deciziile luate în această perioadă. În materialul citat nu sunt oferite exemple concrete de decizii la care se referă Bolojan. [...]
Marile companii din tehnologie au virat zeci de milioane de dolari către un proiect al Casei Albe , într-o campanie de strângere de fonduri care ridică întrebări despre potențiale conflicte de interese, în condițiile în care o parte dintre donatori ar fi avut legături cu contracte guvernamentale sau decizii favorabile, potrivit Libertatea . În total, Donald Trump ar fi strâns 330 de milioane de dolari (aprox. 1,5 miliarde lei) pentru o nouă sală de bal la Casa Albă , iar documente recente ar indica identitatea donatorilor. Nvidia și Apple ar fi donat câte 25 de milioane de dolari fiecare (aprox. 115 milioane lei). De ce contează: riscul de „pay-to-play” în jurul deciziilor publice Materialul indică faptul că „mai mult de jumătate” dintre donatori ar avea legături cu contracte guvernamentale sau cu decizii favorabile luate în timpul celui de-al doilea mandat al lui Trump. În acest context, miza nu este doar dimensiunea finanțării, ci percepția că accesul și influența pot fi cumpărate prin donații către proiecte asociate administrației. Un exemplu menționat este Nvidia, care ar fi făcut donația la trei luni după ce administrația Trump ar fi permis companiei să exporte microcipuri avansate către China, în pofida restricțiilor motivate de securitatea națională a SUA. Cine mai apare pe lista donatorilor Pe lângă Nvidia și Apple, sunt menționați donatori din zona marilor corporații și a marilor averi, inclusiv: familia Adelson; Charles Ergen, cofondator Dish Network; companii precum Amazon, Caterpillar, Comcast și T-Mobile. Informațiile despre listă sunt atribuite The Washington Post, citat de Blick, conform articolului. Criptomonede, petrol și aprobări cu miză mare Textul mai arată că sectorul criptomonedelor ar fi contribuit cu 18 milioane de dolari (aprox. 83 milioane lei), inclusiv 5 milioane de dolari (aprox. 23 milioane lei) de la gemenii Winklevoss, fondatorii bursei de criptomonede Gemini. În paralel, sunt menționate donații din zona petrolului, inclusiv cazul managerului de fonduri speculative Paul Singer, care ar fi donat 5 milioane de dolari (aprox. 23 milioane lei) prin fundația sa, cu o lună înainte ca fondul său să primească aprobarea unei achiziții de 5,9 miliarde de dolari (aprox. 27,1 miliarde lei) a unei companii petroliere venezuelene. Cei contactați de The Washington Post ar fi negat existența unei legături între donații și beneficiile obținute, însă articolul notează că suprapunerea de calendar „ridică semne de întrebare”. Proiectul: cost estimat de 600 de milioane de dolari Noua sală de bal, parte a aripii de est a Casei Albe, ar avea un cost estimat de 600 de milioane de dolari (aprox. 2,8 miliarde lei). Până acum, administrația Trump ar fi strâns „mai mult de jumătate” din sumă, însă întrebările privind transparența și posibile favoruri politice ar rămâne, potrivit articolului. [...]
PNL Iași își asumă un vot împotriva învestirii Guvernului Niculescu-PSD, ceea ce adâncește incertitudinea politică și prelungește blocajul decizional, într-un moment în care partidul cere fie o majoritate „reformistă”, fie alegeri anticipate, potrivit Libertatea . Decizia a fost luată în unanimitate de Biroul Politic Județean al PNL Iași, care anunță că nu va susține învestirea cabinetului condus de Luca Niculescu , descris în comunicat ca fiind „controlat de PSD”. Liberalii ieșeni susțin că o formulă guvernamentală dominată de PSD nu ar oferi soluții credibile pentru depășirea crizei politice. De ce contează: semnal de fractură internă și risc de prelungire a crizei Poziționarea PNL Iași indică o linie dură față de o eventuală revenire a PSD la controlul guvernării și pune presiune pe negocierile pentru formarea unei majorități parlamentare. În lipsa unei susțineri suficiente pentru învestire, scenariile invocate de organizația județeană rămân limitate la două opțiuni: o majoritate „reformistă” sau alegeri anticipate. În comunicat, PNL Iași argumentează că România nu poate depăși criza actuală „printr-o formulă guvernamentală dependentă de PSD”, partid pe care îl consideră responsabil pentru „blocajele și instabilitatea recentă”. Critici privind componența și mandatul premierului desemnat Organizația județeană contestă componența guvernului propus, invocând „probleme grave de integritate și competență”. Sunt menționate nominalizările Florin Manole, Daniel Zamfir și Alexandru Rogobete, despre care PNL Iași afirmă că ar avea deficiențe administrative sau etice. Totodată, PNL Iași susține că desemnarea lui Luca Niculescu, „un premier fără partid propriu și fără o bază parlamentară independentă”, ar echivala cu acordarea unui „cec în alb” pentru PSD și că influența sa asupra miniștrilor PSD ar fi „aproape nulă”. Mesajul conducerii locale: „nu legitimăm” formula propusă Președintele PNL Iași, Alexandru Muraru, a declarat că partidul nu poate fi folosit pentru „legitimarea” acestei formule politice și că România ar avea nevoie de un guvern „reformist”, nu de unul construit pentru a satisface interesele PSD. Declarațiile lui Muraru sunt atribuite de Libertatea agenției news.ro, care este citată în material. În final, PNL Iași reiterează că ieșirea din criză ar trebui să vină fie prin constituirea unei majorități reformiste „credibile”, fie, dacă aceasta nu se conturează, prin alegeri anticipate. [...]
