Știri
Știri din categoria Diverse
Președintele Nicușor Dan spune că democrația nu mai poate fi tratată ca un „câștig definitiv”, pe fondul creșterii populismului și al unor semnale din sondaje privind atașamentul românilor față de valorile democratice, potrivit Digi24. Mesajul a fost transmis la evenimentul dedicat Centenarului Partidului Național Țărănesc (PNȚ).
În intervenția sa, șeful statului a legat discuția despre populism de ideea de responsabilitate, pe care a descris-o drept „opusul populismului”, insistând că este nevoie de o „luptă” de explicare publică a alternativelor „bazate pe realitate”, nu pe „fantasme”.
„Mulți dintre noi am crezut că, odată obținută, o să o avem dintotdeauna. Și vedem că azi e pusă în discuție.”
„Vedem, din păcate, o creștere a populismului în România. Și este o luptă pe care trebuie să o ducem fiecare dintre noi pentru a explica oamenilor ce înseamnă responsabilitate și ce înseamnă alternative bazate pe realitate și nu pe diferite fantasme.”
Nicușor Dan a vorbit despre rolul istoric al PNȚ în formarea conștiinței naționale și democratice și în promovarea unor valori precum moralitatea, responsabilitatea, loialitatea față de statul român și demnitatea în viața politică. A amintit și perioada represiunii comuniste, când, potrivit declarațiilor sale, mii de membri ai partidului au fost arestați, prigoniți sau deportați, dar „și-au păstrat valorile”.
Președintele a susținut că principiile promovate de PNȚ au influențat și după 1989 aspirațiile societății românești, inclusiv orientarea euroatlantică a României.
Elementul central al mesajului a fost avertismentul că democrația poate fi contestată inclusiv prin schimbarea atitudinilor publice, invocând rezultatele sondajelor de opinie ca motiv de îngrijorare privind măsura în care românii își proiectează viitorul într-o societate democratică.
În același registru, Nicușor Dan a spus că în societate sunt tot mai prezente „pesimismul” și „neîncrederea” și a vorbit despre responsabilitatea generațiilor actuale de a apăra valorile pentru care, în trecut, unii „au luptat” și „s-au sacrificat”.
Recomandate
Atacul Ralucăi Turcan deschide un nou front în negocierile pentru guvern, punând sub semnul întrebării strategia de desemnare a premierilor și riscul unei scindări în PNL , potrivit Digi24 . Deputatul PNL îl acuză pe președintele Nicușor Dan că ar fi „mizat” pe ruperea liberalilor prin nominalizările pentru funcția de prim-ministru, fără o abordare similară față de PSD. Într-un mesaj publicat pe Facebook, Turcan îl atacă și pe liderul PSD, Sorin Grindeanu , susținând că acesta ar urmări să guverneze „cu partea PSD-izată din PNL” și să îl înlăture pe Ilie Bolojan , împreună cu liberalii care se opun unei colaborări cu PSD. „Sorin Grindeanu nu spune pe şleau ce vrea, de fapt: să guverneze cu partea PSD-izată din PNL (...) cu principala preocupare să-i înlăture pe Ilie Bolojan şi pe cei care nu mai vor PSD în interiorul PNL!” Turcan afirmă, de asemenea, că ar exista presiuni asupra lui Grindeanu sau asupra premierului desemnat pentru a se ajunge la o formulă de guvernare care să includă „aripa PSD-istă din PNL”. Miza: majoritate „stabilă” versus refuzul PNL de a repeta coaliția cu PSD În contextul negocierilor politice, Sorin Grindeanu a declarat vineri că PSD susține refacerea unei majorități stabile alături de PNL și UDMR și că este pregătit să își asume guvernarea. Replica din PNL a venit de la Ilie Bolojan, care a spus că partidul refuză să repete „formule politice care s-a dovedit că nu funcționează” și a argumentat că refuzul de a guverna cu PSD „nu ține de orgolii sau de calcule politice”, ci de „lecția” ultimelor experiențe. De ce contează Mesajul Ralucăi Turcan mută disputa din zona aritmeticii parlamentare în cea a controlului intern din PNL, sugerând că negocierile pentru formarea guvernului ar putea fi influențate de o posibilă reconfigurare a taberelor din partid. În această cheie, acuzația că președintele ar fi urmărit „ruperea PNL” prin desemnări de premier ridică presiunea politică asupra procesului de formare a majorității și asupra liderilor care resping o nouă coaliție cu PSD. [...]
Președintele Nicușor Dan își aliniază poziția pentru negocierile bugetului UE 2028–2034 , într-o ședință de lucru la Cotroceni cu patru miniștri, pe tema Cadrului Financiar Multianual , înaintea reuniunii Consiliului European din 15–16 octombrie 2026 , potrivit Știrile Pro TV . La întâlnire sunt chemați ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, și viceprim-ministrul Tanczos Barna, ministru interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Pe lista participanților apar și șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Mihai Jurca, respectiv Reprezentantul permanent al României pe lângă UE, Iulia Matei. Miza: fondurile europene pentru agricultură și coeziune Discuțiile pregătitoare au loc în contextul în care următorul Cadru Financiar Multianual (bugetul multianual al Uniunii Europene) vizează perioada 2028–2034, iar România urmărește menținerea finanțărilor pentru Politica agricolă comună și Politica de coeziune. Nicușor Dan a transmis recent că o scrisoare semnată împreună cu alte 16 state, adresată prim-ministrului Irlandei, Micheál Martin, are ca obiectiv păstrarea agriculturii și coeziunii ca priorități centrale în viitorul exercițiu bugetar european. Statele semnatare propun menținerea nivelului global al finanțării pentru cele două politici și alocarea de resurse suplimentare pentru priorități precum securitatea și apărarea, competitivitatea, conectivitatea, securitatea energetică și reziliența. „Împreună cu premierul Italiei, Giorgia Meloni, am reunit 17 state membre UE din Grupul «Prietenilor Coeziunii» în jurul unui obiectiv comun: menţinerea agriculturii şi a coeziunii ca priorităţi centrale în următorul exerciţiu bugetar european.” Presiune de calendar și risc de „discontinuitate” a finanțării În același context, consilierul prezidențial Valentin Naumescu a avertizat că urmează negocieri „dure și complicate” în UE: unele state, inclusiv România, cer păstrarea finanțării pentru coeziune și agricultură, în timp ce Germania și alte cinci țări ar susține reducerea acestor fonduri. Naumescu indică și un risc operațional major pentru beneficiarii de fonduri europene: dacă nu se ajunge la un acord asupra noului buget multianual până la finalul anului în curs, pot apărea întârzieri care să afecteze intrarea în vigoare a finanțărilor de la 1 ianuarie 2028, deoarece 2027 ar trebui folosit pentru adoptarea legislației de aplicare și pregătirile tehnice. „Riscurile de a avea o discontinuitate a finanţării europene la 1 ianuarie 2028 pot fi destul de mari, dacă nu se va conveni asupra noului Cadru Financiar Multianual până la sfârşitul anului în curs.” În paralel, președintele a arătat că statele semnatare își reafirmă „disponibilitatea” de a lucra la noi „resurse proprii” ale UE (surse de venit la nivel european), care ar putea reduce presiunea asupra bugetelor naționale. [...]
PSD respinge scenariul suspendării președintelui Nicușor Dan și își leagă poziția de miza stabilității politice necesare formării unui guvern și redresării economiei , potrivit Știrile Pro TV . Mesajul a fost transmis de secretarul general al PSD, Claudiu Manda , pe Facebook, în contextul acuzațiilor venite din PNL. Manda afirmă că „suspendarea președintelui Nicușor Dan nu face parte din agenda PSD” și că ideea ar apărea „numai în mintea celor preocupați să prelungească actuala criză” și să provoace „una nouă”. În aceeași intervenție, el spune că PSD se concentrează pe „formarea unui Guvern funcțional”, pe „stabilitatea și credibilitatea României” și pe „redresarea economiei”. Contextul politic: acuzații din PNL și replică din PSD Reacția liderului PSD vine după ce deputatul PNL Alexandru Muraru, lider al PNL Iași, a declarat la RFI că PSD ar pregăti suspendarea președintelui și a susținut că „lipsesc în acest moment 18 voturi pentru suspendarea președintelui”, conform aceleiași surse. În paralel, Manda atacă „retorica PNL”, pe care o numește „obsesivă”, și cere ca disputa politică să se mute spre problemele economice și sociale. El invocă, între altele, scăderea consumului populației, creșterea numărului de firme intrate în insolvență și erodarea puterii de cumpărare, fără a oferi date sau intervale de timp în mesajul citat. Ce transmite PSD despre următorul pas: guvernarea, „datoria tuturor partidelor” În postarea sa, Manda mai arată că președintele Nicușor Dan „a desemnat un prim-ministru”, iar de aici înainte „găsirea unei soluții de guvernare este datoria tuturor partidelor care au primit un mandat din partea românilor”. În acest cadru, PSD încearcă să delimiteze public discuția despre suspendare de negocierile pentru formarea guvernului, sugerând că prelungirea conflictului politic ar adânci criza și ar afecta stabilitatea și credibilitatea României — elemente cu impact direct asupra climatului economic. [...]
Apelul lui George Simion pentru eliberarea lui Călin Georgescu este prezentat ca un mesaj către instituțiile statului, pe fondul suspiciunilor de politizare a justiției , potrivit Digi24 . Interpretarea îi aparține lui Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR, care a comentat subiectul într-un interviu „În Fața Ta”. Peiu a spus că a înțeles apelul lui Simion ca fiind adresat „instituțiilor statului”, cu scopul de a evita „politizarea actului de justiție penală”, pe care o compară cu perioada în care Traian Băsescu era președinte. În același context, el a afirmat că mesajul ar fi îndreptat către „cei care se presupune că au putere de conducere în România”. AUR încearcă să evite o poziție oficială unitară, dar nu o contrazice Întrebat dacă susține mesajul „Eliberați-l pe Călin Georgescu!”, Peiu a evitat să angajeze partidul, argumentând că nu poate face acest lucru fără acordul unui „for statutar”. Totuși, a adăugat că nu ar fi bine ca AUR să transmită mesaje diferite și a subliniat că președintele partidului are dreptul să angajeze formațiunea. În plus, Peiu a vorbit despre existența unei suspiciuni că arestarea lui Georgescu ar fi fost influențată politic, deși nu a prezentat dovezi, ci a încadrat afirmația la nivel de percepție și întrebare publică. Miza imediată: votul pentru guvern și condiționările politice Înaintea votului pentru guvernul condus de Siegfried Mureșan, George Simion a declarat că AUR nu va vota nicio variantă de guvern până când Călin Georgescu „nu va fi eliberat”. Peiu a nuanțat însă formula, spunând că ideea „nu votăm un guvern” ar trebui înțeleasă ca neparticipare la vot, nu ca vot împotrivă. Din perspectiva funcționării instituționale, mesajele de acest tip ridică presiunea politică în jurul unei decizii aflate în zona justiției și pot complica negocierile parlamentare, în condițiile în care AUR își leagă poziționarea la vot de un subiect aflat în atenția instanțelor. [...]
UE avertizează că relaxarea sancțiunilor SUA pentru motorina rusească poate alimenta financiar războiul Rusiei , după ce Washingtonul a anunțat un acord cu Moscova privind livrările, potrivit Digi24 . Mesajul vine pe fondul riscului ca tranzacțiile cu produse petroliere să aducă venituri suplimentare Kremlinului, într-un moment în care UE spune că nu intenționează să reducă presiunea prin sancțiuni. Șefa diplomației UE, Kaja Kallas , a transmis pe rețeaua X că suspendarea sancțiunilor asupra motorinei ruse „îi oferă Moscovei venituri suplimentare pentru a-și duce războiul” și că „nu este momentul” pentru relaxarea măsurilor. Ea a invocat și intensificarea atacurilor rusești, inclusiv „atacuri hibride” împotriva Europei, atât asupra statelor membre UE, cât și asupra aliaților din NATO. În paralel, președintele american Donald Trump a anunțat că a negociat livrarea unor „cantități masive” de motorină rusească pe piețele americană și mondială, iar SUA ar fi suspendat sancțiunile pentru a permite tranzacțiile. Decizia a stârnit nemulțumirea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, care a catalogat-o drept „nedemnă”, conform relatării. Ce urmează în UE: extinderea listei de sancțiuni Uniunea Europeană spune că își va consolida propriile măsuri împotriva Moscovei. Luni, miniștrii de externe ai statelor membre urmează să adauge oficial aproximativ 1.600 de nume pe lista persoanelor și entităților vizate de sancțiunile europene legate de războiul din Ucraina. Lista este actualizată semestrial și, în forma actuală, măsurile restrictive ale UE se aplică pentru aproximativ 3.000 de persoane și entități. Contextul mai larg, reamintit în articol, este că UE a introdus treptat sancțiuni începând din 2014, după anexarea ilegală a Crimeei, și le-a extins după invazia pe scară largă a Ucrainei din 2022 și anexările ilegale ulterioare. [...]
Jandarmeria Capitalei a aplicat amenzi de 101.000 lei după protestele organizate de susținători ai lui Călin Georgescu în zona Arestului Central și la sediul DIICOT , în intervalul 29 septembrie – 9 octombrie 2026, potrivit Libertatea . Măsura are o miză de reglementare: autoritățile invocă nerespectarea procedurii legale pentru adunările publice și efectele asupra accesului și circulației în zone rezidențiale. Amenzi și baza legală invocată Jandarmeria anunță că a aplicat 124 de sancțiuni contravenționale, în valoare totală de 101.000 de lei. Sancțiunile au fost date în baza: Legii nr. 60/1991 privind adunările publice; Legii nr. 61/1991 privind normele de conviețuire socială și ordinea publică. Motivul indicat: manifestanții ar fi organizat adunări nedeclarate și ar fi îngreunat accesul în zonele respective, relatează Știrile PRO TV (citată de Libertatea). „Aceste manifestații nu au urmat procedura prevăzută de Legea nr. 60/1991 privind organizarea și desfășurarea adunărilor publice” De ce au fost invocate măsuri speciale în zona Arestului Central Jandarmeria mai susține că măsurile de ordine au ținut și de caracterul rezidențial al zonei Arestului Central, cu accent pe menținerea accesului locatarilor la locuințe și a condițiilor normale de circulație. „Măsurile dispuse țin cont și de caracterul rezidențial al zonei, în proximitatea obiectivului aflându-se imobile de locuințe, fiind necesară asigurarea permanentă a accesului către acestea, precum și a condițiilor normale de circulație pentru persoanele care locuiesc în zonă” Cinci sesizări penale și apeluri la dispecerat Pe lângă amenzi, jandarmii au întocmit cinci acte de sesizare transmise organelor de urmărire penală. Potrivit informațiilor prezentate, acestea vizează: amenințare (art. 206 Cod penal); distrugere (art. 253 Cod penal); ultraj (art. 257 Cod penal); două cazuri de port de obiecte periculoase (art. 372 Cod penal). În timpul manifestațiilor, la dispeceratul Jandarmeriei au fost înregistrate 22 de apeluri directe și alte 20 de apeluri redirecționate de la 112. Jandarmeria precizează că, pe durata protestelor, au acționat echipe de dialog care au discutat cu participanții despre importanța declarării legale a adunărilor publice. Contextul protestelor Protestele au avut loc după ce Curtea de Apel București a admis contestația DIICOT și a dispus arestarea preventivă pentru 30 de zile a lui Călin Georgescu. Acesta este cercetat de procurorii DIICOT pentru coordonarea unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, într-un dosar în care un om de afaceri din Buzău ar fi fost prejudiciat cu peste 1,1 milioane de euro. [...]
