Știri
Știri din categoria Diverse
Emmanuel Macron a respins demisia ministrului de Interne, în timp ce Parisul activează mecanisme de criză pentru economie și comerț, pe fondul protestelor care au degenerat în violențe și jafuri, potrivit Digi24.
Decizia președintelui francez vine deși acesta a admis „eșecurile de anticipare și informații” în gestionarea valului de violențe din weekend. Conform unui comunicat al președinției, Macron i-a cerut lui Laurent Nunez să implementeze rapid „noi modalități de acțiune” pentru forțele de securitate internă, cu obiectivul de a opri „fenomenele de baricade și jafuri” și de a combate distrugerile.
Contextul este unul de tensiune socială alimentată de manifestațiile împotriva costului vieții, care au degenerat sâmbătă în violențe „deosebit de ample” și au declanșat o criză politică, notează AFP, citată de Agerpres.
În acest cadru, mai mulți reprezentanți ai opoziției – în special din zona extremei drepte – au cerut duminică demisia lui Nunez, aflat în funcție de un an. Macron a refuzat însă această variantă și a optat pentru întărirea măsurilor din teren.
Bilanțul menționat în articol indică o escaladare rapidă:
Ministrul de Interne este așteptat luni la Marsilia, unde violențele au escaladat, iar autoritățile locale au afirmat sâmbătă că aproape 30.000 de protestatari s-au dedat la jafuri.
Pe lângă componenta de ordine publică, guvernul francez încearcă să gestioneze și efectele asupra activității economice. Premierul Sebastien Lecornu urmează să prezideze luni dimineața o celulă de criză interministerială care vizează economia și comerțul, asigurările și urmărirea penală.
Din informațiile disponibile în sursă nu reiese ce măsuri concrete vor fi decise în această celulă de criză și nici o estimare a pagubelor; este însă un semnal că executivul tratează impactul asupra comerțului și riscurile de asigurare ca priorități imediate, în paralel cu răspunsul de securitate.
Recomandate
Un control ANAF Antifraudă care a durat aproape nouă luni arată cât de lung și consumator poate fi un astfel de proces pentru creatorii de conținut care își monetizează activitatea online, potrivit HotNews . YouTuberul Cătălin Stănciulescu , cunoscut ca BackPackYourLife, spune că a fost verificat de Antifraudă și că, la final, a resimțit „un zen, o liniște interioară” după încheierea controlului. Stănciulescu, care publică vloguri de călătorie, a relatat experiența într-un videoclip postat pe canalul său de YouTube, unde are 682.000 de abonați. Clipul a strâns 69.000 de vizualizări în primele 22 de ore de la publicare. În material, acesta descrie interacțiunea cu inspectorii într-o notă pozitivă, afirmând că „Inspectorii Antifraudă au fost de nota 10”. Pentru detalii suplimentare, HotNews trimite la articolul publicat de StartupCafe . [...]
Volodimir Zelenski spune că ar candida din nou dacă Ucraina ar fi împinsă să organizeze alegeri înainte de finalul războiului , condiționând însă un astfel de scrutin de un armistițiu și de garanții minime de securitate, potrivit Digi24 . Mesajul are miză de reglementare și funcționare a statului: în prezent, legislația ucraineană interzice alegerile prezidențiale pe durata legii marțiale. Declarația a fost făcută duminică, 18 octombrie, într-un interviu pentru postul american NBC News , în emisiunea „Meet the Press”. Zelenski a spus că, dacă alegerile ar avea loc „în timpul războiului”, „bineînțeles” că va candida, invocând responsabilitatea de a conduce țara până la încheierea conflictului. Condiția pentru alegeri înainte de încetarea războiului Președintele ucrainean a legat organizarea alegerilor, în primul rând, de situația de securitate. El a afirmat că Ucraina ar avea nevoie de aproximativ șase luni pentru pregătirea scrutinului după încheierea războiului. În scenariul în care alegerile ar fi cerute înainte de încetarea conflictului – pe fondul presiunilor despre care vorbește Digi24, venite dinspre președintele american Donald Trump și liderul rus Vladimir Putin – Zelenski solicită un armistițiu de cel puțin 60 de zile, fără alte negocieri, pentru a putea modifica legislația și pregăti infrastructura necesară. „Oferiți-ne minimum 60 de zile de încetare a focului, fără niciun fel de alte negocieri. Doar 60 de zile și vom face tot posibilul să modificăm legislația și să pregătim infrastructura necesară pentru securitate.” De ce spune că un scrutin în război este greu de făcut Zelenski a recunoscut că alegerile în condiții de război ar fi „extrem de periculoase și dificile” și a insistat asupra nevoii unui scrutin corect, inclusiv prin asigurarea dreptului de vot pentru militarii aflați pe front. „Avem nevoie de alegeri corecte. Trebuie să le oferim militarilor noștri posibilitatea de a vota, deoarece ei sunt cei care ne apără cu adevărat țara.” Totodată, liderul de la Kiev a respins acuzațiile că nu ar dori alegeri, calificându-le drept neadevărate și nedrepte. În același context, Digi24 notează că legislația ucraineană nu permite alegeri prezidențiale în perioada legii marțiale și că Kremlinul a respins anterior ideea unui armistițiu de 60 de zile pentru desfășurarea scrutinului. [...]
Kievul avertizează că un format de negocieri SUA–China–Rusia ar legitima Moscova și ar prelungi războiul , potrivit Digi24 . Mesajul vine pe fondul discuțiilor despre un posibil summit trilateral care ar include Rusia, idee pe care ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiga , o respinge ca fiind contraproductivă. De ce contează: formatul negocierilor poate schimba stimulentele pentru Kremlin Sîbiga susține că o întâlnire între liderii Rusiei, Chinei și Statelor Unite „va avea exact efectul opus”, pentru că l-ar încuraja pe Vladimir Putin să continue războiul. În schimb, el afirmă că o întâlnire trilaterală Ucraina–SUA–Rusia ar putea „contribui la încheierea mai rapidă” a conflictului. Într-o postare pe X, șeful diplomației ucrainene argumentează că invitarea lui Putin la masa unui summit cu președinții SUA și Chinei i-ar conferi o importanță nemeritată și i-ar alimenta „delirul de grandoare”. „Invitarea lui Putin la o astfel de întâlnire i-ar alimenta delirul de grandoare și i-ar conferi o importanță pe care nu o merită. El nu este un lider mondial; este un criminal de război. Iar Rusia nu este o putere mondială; este o problemă mondială.” Argumentul economic și condiția pusă pentru orice „loc la masă” Sîbiga invocă și un raționament economic: spune că economia Rusiei este „de cel puțin 13 ori mai mică” decât cea a SUA și „de 8 ori mai mică” decât cea a Chinei și că, sub presiunea sancțiunilor, tehnologia, industria și mediul de afaceri ar fi în stagnare. Totodată, ministrul ucrainean condiționează orice participare a lui Putin la negocieri de un „pas concret către pace”, precum acceptarea unei încetări a focului înaintea unei astfel de întâlniri. În lipsa acestui pas, el afirmă că Rusia face contrariul, prin „intensificarea actelor de terorism împotriva civililor”, motiv pentru care nu ar trebui să i se acorde „niciun loc la nicio masă de negocieri”. Context: propunerea de summit și confirmarea discuțiilor Declarațiile vin după ce Vladimir Putin ar fi propus organizarea, luna viitoare, a unui summit cu președintele SUA, Donald Trump, și liderul chinez Xi Jinping, pentru a negocia o soluție la conflictul din Ucraina, care durează de patru ani, potrivit Wall Street Journal , citat de Digi24. În același timp, secretarul de stat al SUA, Marco Rubio , a confirmat, în timpul unei vizite în Uzbekistan, că au existat discuții despre o posibilă întâlnire între liderii Statelor Unite, Rusiei și Chinei, fără a indica dacă a fost luată o decizie. [...]
Nivelul scăzut al Dunării obligă la restricții pe Canalul Dunăre–Marea Neagră pentru a proteja alimentarea cu apă de răcire a CNE Cernavodă , după ce fluviul a stat trei zile la rând la pragul critic sau sub acesta, potrivit Digi24 . Miza este una operațională: pragul de -262 cm este considerat de autorități o limită relevantă pentru condițiile de pompare a apei necesare răcirii centralei. În acest context, o soluție aplicată pentru menținerea alimentării cu apă este reducerea fluxului de transport pe Canalul Dunăre–Marea Neagră, astfel încât în secțiunea Cernavodă să se mențină niveluri care să permită pomparea „optimă”. Niveluri record negative și prognoză pe încă cinci zile Conform măsurătorilor Administrației Fluviale „Dunărea de Jos” (AFDJ), nivelul Dunării în zona Cernavodă a ajuns la -262 cm sâmbătă, a coborât la -266 cm duminică și a atins -268 cm luni, valori descrise ca recorduri negative consecutive. AFDJ indică pentru următoarele cinci zile niveluri de -267, -268, -267, -266 și -263 cm. Dacă estimările se confirmă, ar rezulta opt zile consecutive cu nivelul la pragul critic sau sub acesta. În articol este explicat și ce înseamnă „cote negative”: ele sunt calculate în raport cu „cota zero”, nivelul de referință stabilit la fiecare stație hidrometrică. Ce se schimbă pentru navigație: ecluze deschise doar pentru transporturi „esențiale” Administrația Națională „Apele Române” (ANAR) spune că decizia de reducere a fluxului de transport pe Canalul Dunăre–Marea Neagră a fost luată după analiza prognozelor și discuții între instituțiile implicate, în condițiile în care după 23 octombrie este așteptată o ușoară creștere a nivelului Dunării. În practică, măsura înseamnă că: ecluzele vor fi deschise numai pentru transporturile considerate esențiale; autoritățile urmăresc menținerea unor niveluri care să permită pomparea apei pentru sistemele de răcire ale CNE Cernavodă; ANAR afirmă că „nu sunt necesare alte proceduri operaționale de pompare în teren”. Context pentru energie: reactoarele sunt oprite, impactul este în producție Nuclearelectrica a transmis, într-un document publicat la Bursa de Valori București (cu aproximativ o săptămână înainte de publicarea materialului), că Unitățile 1 și 2 de la Cernavodă sunt menținute în „stare oprită sigură” și că situația nu prezintă risc pentru securitatea nucleară. Compania precizează că centrala are mai multe sisteme de răcire, proiectate să funcționeze la niveluri diferite ale apei, iar funcțiile de securitate nucleară sunt asigurate integral. Potrivit Nuclearelectrica, situația „afectează exclusiv producția de energie electrică”, iar unitățile vor rămâne oprite până când nivelul Dunării va permite reluarea funcționării în condiții de siguranță. De ce pragul critic nu înseamnă automat accident nuclear Petre Min, șeful Serviciului Operativ pentru Situații de Urgență din cadrul CNCAN , a declarat anterior pentru Digi24 că atingerea limitei operaționale nu înseamnă automat producerea unui accident nuclear, invocând existența rezervelor de apă și a sistemelor de siguranță. „Chiar dacă se ating anumite limite, nu vorbim despre un accident nuclear.” El a mai spus că planurile pentru un eventual accident nuclear nu sunt activate automat la atingerea limitei nivelului Dunării. [...]
PNL își retrage oamenii din funcții-cheie în administrație, riscând sincope de continuitate înaintea votului pentru Guvernul Niculescu , pe fondul deciziei partidului de a intra în opoziție, potrivit Digi24 . Mișcarea vine după îndemnul lansat sâmbătă de președintele PNL, Ilie Bolojan , care a anunțat că liberalii vor acorda la învestire „un vot de necesitate, condiționat și punctual” pentru Guvernul Luca Niculescu , dar că demnitarii susținuți de partid „își vor depune demisiile” și nu vor mai ocupa posturile obținute cu sprijin politic. Demisii și demisii anunțate: cine pleacă din funcții În lista de plecări prezentată de Digi24 apar atât demisii deja depuse, cât și demisii anunțate pentru perioada imediat următoare: Florin-Daniel Șandru, președinte executiv al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) – a anunțat că a demisionat, iar eliberarea din funcție „va intra în vigoare miercuri, 21 octombrie 2026”, invocând schimbarea configurației politice odată cu trecerea PNL în opoziție. Bogdan George Păstrăv, prefectul PNL al județului Suceava – a demisionat. Adrian Picoiu, prefectul județului Constanța – a anunțat că va demisiona după învestirea Guvernului Luca Niculescu și că va asigura funcționarea instituției până la numirea unui nou prefect (informație atribuită în material agenției News.ro). Angelica Fădor, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne – și-a anunțat demisia. Cristina Pocora, consilier de stat în Cancelaria Prim-ministrului – și-a anunțat demisia. Liviu Macovei, prefectul județului Vrancea – și-a depus demisia, decizia fiind descrisă drept „asumată și firească” în contextul intrării PNL în opoziție (citat de Agerpres). Stelian Dolha, prefectul liberal al județului Bistrița-Năsăud – și-a înaintat demisia. De ce contează: efecte operaționale în administrație, înainte de un vot politic sensibil Dincolo de semnalul politic, valul de demisii poate produce un efect operațional imediat: schimbări rapide în poziții de conducere din administrația centrală și teritorială (prefecți, funcții în MAI, Cancelaria premierului), într-un moment în care urmează votul pentru învestirea Guvernului Luca Niculescu. În cazul prefecturilor, continuitatea este relevantă deoarece prefectul coordonează, la nivel județean, aplicarea deciziilor guvernamentale și relația cu serviciile publice deconcentrate. În material este menționat explicit că prefectul de Constanța va rămâne pentru a asigura funcționarea instituției până la numirea unui înlocuitor. Ce urmează Conform anunțului făcut de Ilie Bolojan, demisiile demnitarilor susținuți de PNL ar urma să fie depuse „în primele zile ale săptămânii următoare”, în paralel cu poziționarea partidului pentru votul de învestire, descris ca fiind „condiționat și punctual”. În ce măsură plecările vor fi urmate rapid de numiri și cum va fi gestionată tranziția în instituțiile afectate nu reiese din informațiile prezentate în sursă. [...]
Ministerul Agriculturii riscă să nu poată plăti la timp schemele de sprijin pentru fermieri fără o rectificare bugetară de până la 1,5 miliarde de lei , a declarat vicepremierul Tánczos Barna, potrivit Digi24 . Miza este una operațională și bugetară: cererile sunt deja depuse, actele sunt pregătite, dar lipsa banilor blochează plățile până la finalul anului. Tánczos Barna a spus, într-o conferință de presă, că a discutat „de nenumărate ori” cu ministrul Finanțelor pentru ca, la următoarea rectificare bugetară, să fie alocate fondurile necesare. Potrivit lui, necesarul până la sfârșitul anului este între 1,2 și 1,5 miliarde de lei. „Multe dintre cereri sunt deja depuse, schemele sunt pregătite, plăţile pot fi făcute, dar este nevoie de bani, este nevoie de o completare a bugetului ministerului în vederea susţinerii fermierilor.” De ce contează: scheme aprobate, dar fără finanțare efectivă Vicepremierul a avertizat că, în lipsa rectificării bugetare, mai multe scheme de sprijin nu pot fi puse în aplicare, deși agricultorii au depus deja cereri. El a criticat și faptul că nu există o soluție de deblocare a plăților, în condițiile în care România ar fi primit deja o parte din fondurile destinate agricultorilor de la Comisia Europeană . „De fiecare dată răspunsul a fost: oricum nu avem rectificare.” În argumentația sa, Tánczos Barna a legat presiunea de costurile ridicate din agricultură, menționând, între altele, motorina la 11 lei/litru și îngrășămintele la „preț dublu”, precum și competiția cu fermierii din alte state membre unde subvențiile ar fi fost acordate. Ce măsuri de sprijin sunt în pregătire Ministerul Agriculturii are „în pregătire” mai multe măsuri care vizează zootehnia și cultura cerealelor, inclusiv despăgubiri pentru agricultorii afectați de seceta din 2025. Printre exemplele enumerate de ministrul interimar: 68 de euro/cap de animal pentru sectorul bovin (cereri depuse); 12–14 euro pe loc de cazare pentru sectorul suin (proiect de lege adoptat, cereri depuse); o hotărâre de guvern pentru îngrășăminte, unde „jumătate din bani” ar fi fonduri europene deja primite, dar lipsește cealaltă jumătate de la Ministerul Finanțelor; un proiect de lege pentru gospodăriile populației în sectorul suin. Potrivit lui Tánczos Barna, programele sunt fie în ultima etapă de aprobare în Parlament, fie deja aprobate și publicate în Monitorul Oficial. Blocajul bugetar și efectul asupra fondurilor europene Vicepremierul a afirmat că impactul bugetar al programelor este cunoscut și că sumele necesare au fost comunicate oficial Ministerului Finanțelor. Totuși, bugetul Ministerului Agriculturii nu ar mai fi fost suplimentat din luna mai, iar situația ar afecta inclusiv derularea proiectelor finanțate din fonduri europene. „Toate aceste programe europene, care trebuie operaţionalizate prin plăţi, trebuie să treacă prima dată printr-o rectificare bugetară.” [...]
