Știri
Știri din categoria Diverse
Vizita premierului Luca Niculescu la Chișinău, programată pe 27 octombrie, pune pe agendă proiectele comune România–Republica Moldova și continuarea cooperării bilaterale, potrivit Digi24, care citează un anunț transmis de Guvern.
Conform informațiilor publicate, premierul urmează să aibă întrevederi cu președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, cu prim-ministrul Vasile Tofan și cu președintele Parlamentului de la Chișinău, Igor Grosu.
Discuțiile din 27 octombrie vor viza proiectele comune și cooperarea dintre România și Republica Moldova, în contextul sprijinului acordat de Guvernul de la București statului vecin, arată anunțul citat.
Vizita este prezentată ca parte a cooperării bilaterale, cu accent pe continuarea colaborării dintre cele două state.
Înaintea anunțului oficial, Luca Niculescu și omologul său din Republica Moldova, Vasile Tofan, au avut o discuție telefonică, în urma căreia au stabilit ca prima vizită externă a premierului român să aibă loc la Chișinău.
Tot astăzi, ministrul Afacerilor Externe, Dan Neculăescu, a avut o convorbire telefonică cu omologul său din Republica Moldova, Mihai Popșoi, în care a reafirmat sprijinul României pentru integrarea europeană a Republicii Moldova.
Recomandate
Atribuțiile extinse ale vicepremierului Marian Neacșu din noul guvern au stârnit critici în PNL, pe fondul unei ordonanțe de urgență care îi dă acestuia rol de coordonare asupra aparatului de lucru al Guvernului și a mai multor instituții-cheie, potrivit Digi24 . Fostul deputat PNL Mihai Voicu susține, într-un mesaj public, că Parlamentul ar fi votat „un prim-ministru”, dar că, în practică, puterea de coordonare ar fi concentrată la vicepremierul Marian Neacșu. În opinia sa, ordonanța privind organizarea Guvernului îi acordă vicepremierului atribuții „în a coordona... tot”. „Parlamentul a votat, ieri, un prim-ministru. Doar că îl cheamă Marian Neacșu.” Ce instituții ar urma să intre în coordonarea vicepremierului În mesajul citat de Digi24, Mihai Voicu indică faptul că, sub sintagma „instituțiile publice și structurile din cadrul aparatului de lucru al guvernului”, ar intra în coordonarea vicepremierului, între altele: Secretariatul General al Guvernului și entitățile coordonate de acesta, inclusiv Transelectrica, Transgaz, RA-APPS, Directoratul Național pentru Securitate Cibernetică, Institutul Național de Statistică, Agenția Națională pentru Achiziții Publice; Departamentul pentru Luptă Anti Fraudă; Departamentul pentru Românii de Pretutindeni și structura pentru relația cu Republica Moldova; Secretariatul de Stat pentru Culte. Voicu ironizează amploarea listei și îl atacă pe premierul Luca Niculescu, sugerând că acesta ar fi „ținut în geam de PSD”. Ce prevede ordonanța de urgență, potrivit Digi24 Separat de reacția politică, Digi24 notează că vicepremierul Marian Neacșu, ministru al Afacerilor Interne, „va coordona instituțiile publice și structurile din cadrul aparatului de lucru al Guvernului” și va avea „un cabinet propriu format din trei posturi de personal contractual”, distinct de cabinetul organizat în cadrul ministerului pe care îl conduce, conform ordonanței de urgență adoptate marți seară, în prima ședință a Guvernului Luca Niculescu . Din perspectiva funcționării executive, miza este concentrarea coordonării administrative într-o singură poziție, cu potențial de a influența modul în care sunt gestionate instituții și companii de stat aflate în zona Secretariatului General al Guvernului. [...]
USR își asumă rolul de opoziție cu miza declarată de a bloca o formulă de guvernare dominată de PSD , iar Dominic Fritz susține că noul Cabinet Niculescu va fi „evident controlat” de social-democrați, potrivit Digi24 . Mesajul vine în ziua în care membrii noului guvern își preiau mandatele, după ieșirea USR de la guvernare. Într-o conferință de presă la care au participat Fritz și foștii miniștri USR din guvernul condus de Ilie Bolojan , liderul partidului a acuzat PSD că își „acoperă propria incompetență” prin atacuri la adresa miniștrilor USR, pe care i-a descris drept „performanți”. Costuri și control politic în noua formulă guvernamentală Fritz a afirmat că premierul Luca Niculescu nu ar avea „libertate” de decizie și că ar fi „constant șantajat” de PSD, partid care „va avea grijă doar de propriile interese”. În același context, el a indicat o extindere a aparatului guvernamental: „cinci secretari de stat în plus”; „doi miniștri în plus”. Potrivit lui Fritz, această creștere arată „nevoia de control” a PSD și „costă”, fără ca în material să fie precizat un impact bugetar cuantificat. Strategia USR în opoziție și relația cu PNL Președintele USR a spus că partidul va face „o opoziție curajoasă”, „focusată pe soluții și rezultate”, pe care o delimitează de AUR, despre care afirmă că „stârnește emoție” pentru a ascunde o colaborare cu PSD. În relația cu PNL, Fritz a vorbit despre o „colaborare constructivă” cu Ilie Bolojan și a susținut că obiectivul comun ar fi un guvern „fără PSD și fără AUR”, care „să facă reforme reale” și „să facă acest stat să funcționeze în favoarea cetățenilor”. Totodată, el a exclus o fuziune USR–PNL și a spus că respectă decizia liberalilor de a vota învestirea guvernului condus de Luca Niculescu. „Obiectivul nostru politic este clar: O guvernare fără PSD și AUR care să facă reforme reale și să facă acest stat să funcționeze în favoarea cetățenilor. Ce formule se vor găsi, vom vedea”, a declarat Dominic Fritz. Fritz a adăugat că, în opinia sa, ar fi fost „mai onest” să se ajungă la alegeri anticipate, însă PNL „a ales o altă cale”. [...]
Traian Băsescu susține că PSD concentrează pârghiile de putere după învestirea Guvernului. Într-o intervenție la B1 TV, relatată de Digi24 , fostul președinte afirmă că, dincolo de premierul Luca Niculescu , „șeful real al miniștrilor” ar urma să fie vicepremierul PSD Marian Neacșu , care „va obține de la premier tot ce vrea” prin tact și experiență. Miza, în lectura lui Băsescu, este una de guvernanță: dacă decizia politică se mută în interiorul partidului majoritar și în jurul vicepremierului, premierul riscă să rămână mai degrabă un coordonator formal, iar controlul asupra agendei executive să fie exercitat de PSD prin oamenii săi-cheie. În argumentația sa, Băsescu spune că, după învestirea noului Guvern, PSD „deține, în fapt, toată puterea”, invocând majoritatea din Executiv, poziții de conducere în Parlament și influență în instituții precum Curtea Constituțională și Avocatul Poporului. El punctează și un element electoral: PSD ar domina puterea „cu 22% în ultimele alegeri”, potrivit declarațiilor sale. De ce îl indică pe Marian Neacșu drept „șeful real” al miniștrilor Fostul șef al statului afirmă că nu vrea să îl discrediteze pe premierul Luca Niculescu, dar vede în Marian Neacșu un centru de comandă mai puternic, pentru că îmbină două roluri: rol executiv: este viceprim-ministru și membru al Guvernului; rol politic: are, în viziunea lui Băsescu, autoritate în partid, pe care premierul „nu o are”. „Neacşu va fi şeful real al miniştrilor pentru că el are şi componenta executivă (...) şi are şi componenta politică pe care premierul nu o are.” Băsescu mai susține că miniștrii PSD se vor raporta la Neacșu pentru validarea deciziilor, în timp ce acesta ar avea „destul tact” încât să obțină ce își dorește „fără să bruscheze lucrurile”. Ce urmează, potrivit acestei evaluări În aceeași logică, Băsescu anticipează o relație de colaborare între premier și vicepremier, în care Niculescu „va avea diplomația să colaboreze cu Neacșu”, iar Neacșu ar evita să îl pună pe premier „în situații proaste”. Evaluarea rămâne, însă, o opinie politică exprimată de fostul președinte, fără elemente factuale suplimentare în material despre mecanisme concrete de decizie în noul Executiv. [...]
România a avut în septembrie unele dintre cele mai mici scumpiri lunare la carburanți din UE , un semnal care poate tempera presiunile de cost pentru transport și logistică pe termen scurt, potrivit datelor Eurostat citate de Știrile Pro TV . În septembrie 2026 față de august 2026, benzina s-a scumpit în România cu 4,2%, sub media UE de 6,7%. La motorină, România a fost între țările cu cele mai mici creșteri lunare: +3,0%, în condițiile în care, la nivelul UE, motorina s-a scumpit cu 5,9% față de luna anterioară. Cum arată comparația în UE: România, în grupul cu scumpiri mici Eurostat arată că, între august și septembrie 2026, prețurile la motorină au crescut în 26 de state membre. Cele mai mari creșteri au fost înregistrate în: Suedia: 12,8% Letonia: 10,3% Polonia: 9,7% Cele mai mici creșteri la motorină au fost în: Spania: 2,4% Croația: 2,5% România: 3,0% La benzină, cele mai mari majorări au fost consemnate în: Suedia: 13,8% Polonia: 9,7% Estonia: 9,5% Cele mai mici creșteri la benzină au fost raportate în: Cipru: 3,8% România: 4,2% Slovenia: 4,6% Dincolo de luna la lună: scumpiri anuale încă ridicate Deși dinamica lunară a fost mai blândă decât media UE, pe termen de 12 luni România a rămas pe creștere. Raportat la septembrie 2025, prețurile la combustibili pentru transportul personal au urcat cu 29,4%, față de 26,7% în august (comparativ cu august 2025), potrivit datelor citate de News.ro . La nivelul UE, Eurostat indică pentru septembrie 2026 o creștere anuală de 31,4% la combustibili și lubrifianți pentru transportul personal, după +23,8% în august și +16,9% în iulie (ambele față de lunile corespunzătoare din 2025). În septembrie 2026, față de septembrie 2025, trei țări au avut scumpiri de peste 40%: Bulgaria: 42,2% Estonia: 40,6% Lituania: 40,2% Cele mai mici creșteri anuale au fost consemnate în: Ungaria: 6,9% Irlanda: 17,7% Suedia: 19,9% Pentru companii, datele sugerează o posibilă relaxare a ritmului de creștere a costurilor cu carburantul de la o lună la alta, însă nivelul anual rămâne suficient de ridicat încât să continue să conteze în bugetele de transport și distribuție. [...]
PSD încearcă să închidă disputa privind „integritatea” în Guvern și susține că Marian Neacșu , ministru de Interne și vicepremier în Cabinetul Luca Niculescu, are „cazierul judiciar curat”, după ce pentru condamnarea din 2016 ar fi intervenit reabilitarea de drept, potrivit Digi24 . Miza politică imediată este menținerea legitimității numirii într-o funcție-cheie, în contextul atacurilor venite din partea USR. Într-o postare pe Facebook, PSD acuză „ipocrizie fără limite” și afirmă că reabilitarea de drept „nu este o interpretare politică”, ci un fapt consemnat inclusiv în motivarea Deciziei Curții Constituționale nr. 24 din 22 ianuarie 2020, pronunțată după o sesizare formulată de USR. Social-democrații mai susțin că, timp de trei ani, între 2016 și 2019, Neacșu nu ar fi ocupat nicio funcție publică. Argumentul PSD: condamnarea era cunoscută, reabilitarea intervenise PSD afirmă că aceiași oameni care îl critică acum pe Marian Neacșu ar fi votat în Parlament numirea lui în Guvern și ar fi colaborat cu el în perioada guvernării. În același mesaj, partidul spune că Ilie Bolojan i-ar fi adresat „mulțumiri speciale” la momentul demisiei lui Neacșu, iar întrebarea ridicată de PSD este „ce s-a schimbat între timp”, în condițiile în care condamnarea ar fi fost cunoscută și atunci. Contraatacul către USR: cazul Dominic Fritz În aceeași poziționare, PSD mută discuția spre USR și afirmă că, „când vine vorba despre integritate”, partidul ar ignora „condamnații proprii”. Ca exemplu, PSD invocă situația lui Dominic Fritz, despre care susține că Înalta Curte de Casație și Justiție ar fi confirmat definitiv existența unui conflict de interese administrativ, iar cu toate acestea Fritz ar continua să conducă partidul. În lipsa altor detalii în material despre pașii instituționali care ar urma (de exemplu, o procedură formală de verificare sau contestare), disputa rămâne, deocamdată, la nivel de acuzații și argumente politice privind standardele de integritate aplicate în numirile guvernamentale. [...]
Volodimir Zelenski cere SUA mijloace de interceptare pentru a proteja infrastructura energetică și critică restricțiile impuse de administrația americană, inclusiv limitări legate de Starlink și de schimbul de informații, potrivit Digi24 . Mesajul este transmis în contextul unei discuții recente cu Donald Trump și indică o presiune crescută a Kievului pentru sprijin operațional concret, pe fondul atacurilor rusești. Într-un interviu acordat cotidianului italian Corriere della Sera , președintele ucrainean spune că vrea să păstreze o relație „deschisă, onestă și pragmatică” cu Statele Unite, dar denunță decizii pe care le consideră „profund nedrepte”. El reamintește, totodată, sprijinul american de la începutul invaziei rusești pe scară largă și faptul că „cooperarea există cu adevărat”. Ce solicită Kievul: capabilități de apărare, nu doar apeluri la „oprire” Zelenski afirmă că, în discuția cu Trump, a cerut rachete de interceptare pentru protejarea infrastructurilor energetice, invocând o asimetrie: Ucraina este atacată, dar nu poate riposta în aceleași condiții. „Am spus că, dacă rușii ne atacă și noi nu putem riposta, este nedrept. Dar dacă nu-l puteți opri pe Putin, dați-ne măcar rachetele de interceptare de care avem nevoie pentru a ne proteja infrastructurile energetice.” În același context, liderul ucrainean deplânge faptul că Statele Unite ar fi refuzat, în cele din urmă, să furnizeze aceste rachete. Restricții invocate: Starlink și schimbul de informații Zelenski vorbește despre „sancțiuni deja foarte reale”, indicând două exemple: reducerea vitezei Internetului furnizat prin rețeaua Starlink; restricții drastice privind schimbul de informații dintre cele două țări. „Pe scurt, ne cer pur și simplu să ne oprim.” Ce urmează: disponibilitate pentru discuții cu Washingtonul În pofida tensiunilor, Kievul transmite că rămâne deschis unei întâlniri cu Washingtonul „încă din această săptămână”, iar Zelenski spune că Ucraina este dispusă să discute despre negocieri și un acord de pace cu Vladimir Putin , subliniind că „pacea rămâne prioritatea” sa. Întrebat despre ipoteza unui summit în trei între Donald Trump, Vladimir Putin și Xi Jinping, Zelenski își exprimă temerile privind „ieșirea treptată a lui Putin din izolare” și spune că, dacă se discută despre Ucraina, Kievul ar dori să fie consultat. [...]
