Știri
Știri din categoria Diverse
Amenințarea Iranului de a bloca exporturile de petrol din Golf ridică riscul unui nou șoc pe piața energiei, în condițiile în care Teheranul avertizează că va răspunde militar dacă SUA își intensifică blocada maritimă, potrivit Știrile Pro TV.
Negociatorul-șef al Iranului, Mohammad Bagher Ghalibaf, a transmis într-un mesaj video difuzat de presa iraniană că, din perspectiva dreptului internațional, o blocadă navală este echivalentă cu un act de război, informație atribuită de publicație agenției EFE, preluată de Agerpres.
„Dacă intensifică blocada, fără îndoială că noi vom da un răspuns militar.”
„Dacă intenţia inamicului este să ne împiedice să exportăm petrol din Golful Persic, atunci nimeni nu va putea exporta petrol.”
Avertismentul a venit în aceeași zi în care alte două petroliere au fost lovite de proiectile „de origine necunoscută” la ieșirea din Strâmtoarea Ormuz, într-un context deja tensionat.
Ghalibaf a mai spus că Iranul „nu va permite” navigația petrolierelor pe ruta sudică, în apropierea coastei Omanului. Potrivit lui, această mișcare ar contraveni Memorandumului de Înțelegere semnat cu SUA pe 17 iunie, descris ca un acord de pace interimar pe care oficialul îl consideră acum „literă moartă”, deși Washingtonul ar fi reușit recent să restabilească parțial traficul maritim pe ruta alternativă.
Materialul descrie blocada americană ca o încercare de a „sufoca” exporturile de petrol, principala sursă de venituri a Iranului, prin presiune economică. În acest cadru, președintele SUA, Donald Trump, ar fi pivotat către „războiul economic”, pe fondul costurilor politice interne ale conflictului și al epuizării stocurilor de arme de precizie după bombardamentele asupra Iranului.
În luna precedentă, Trump a anunțat ceea ce a numit „cea mai devastatoare operaţiune economică întreprinsă vreodată împotriva unei ţări”, cu obiectivul de a forța Iranul să redeschidă Strâmtoarea Ormuz și să accepte un acord de pace în termenii Washingtonului. Administrația americană a inițiat luni „Operaţiunea Paria Economică”, o serie de sancțiuni care vizează sectoare considerate „vitale” pentru Teheran, inclusiv aurul, activele digitale și transportul maritim.
Declarația lui Ghalibaf a venit la o zi după ce SUA au atacat insula Larak. Conform Washingtonului, armata iraniană s-ar fi pregătit să lanseze de acolo rachete purtătoare de mine pentru a bloca de la distanță Strâmtoarea Ormuz, pe care SUA au anunțat săptămâna trecută că au deminat-o.
Ca replică, Iranul a lansat atacuri asupra bazelor americane din Iordania și Emiratele Arabe Unite. Potrivit informațiilor prezentate, aceste acțiuni nu ar fi provocat „aparent” pagube materiale, dar sunt descrise drept prima serie de ostilități militare directe după o pauză de o lună.
Recomandate
UE avertizează că blocajul din Ormuz poate împinge în sus prețurile la energie , după ce șefa diplomației europene, Kaja Kallas , a spus că demersurile de detensionare „nu au dat rezultate până în prezent” și a cerut respectarea libertății de navigație, potrivit Digi24 . Kallas a făcut declarațiile în Wicklow, Irlanda, înaintea unei reuniuni informale a miniștrilor apărării din UE. Ea a insistat că navelor nu ar trebui să li se perceapă taxe pentru utilizarea rutelor care erau anterior deschise. „Pentru noi este important ca aceste rute, care au fost deschise și înainte, să nu fie supuse niciunui tip de taxă de trecere sau altă taxă.” În același context, miniștrii urmează să discute și despre protejarea infrastructurii submarine esențiale, pe fondul tensiunilor din zonă. Tensiuni militare și trafic comercial încă redus Declarațiile vin după ce, duminică, forțele americane au lovit poziții iraniene în apropierea insulei Larak, într-un episod prezentat de Washington ca o acțiune de prevenire a minării strâmtorii. Președintele SUA Donald Trump a susținut că ruta maritimă internațională a fost curățată de mine și a afirmat că săptămâna trecută au trecut prin strâmtoare 24 de nave. Totuși, cifra rămâne mult sub nivelul de dinaintea războiului: aproximativ 130 de nave traversau zilnic Strâmtoarea Ormuz , iar traficul comercial continuă să se desfășoare la un nivel redus. Coridor temporar cu „taxe de securitate”, în contradicție cu poziția UE Între timp, Iranul și Omanul au discutat despre un coridor temporar pentru transportul maritim comercial, care ar putea include taxe de securitate — o variantă care contravine direct cererii formulate de Kallas privind libera trecere. Pentru Europa, riscul este unul imediat: prin Strâmtoarea Ormuz trec, în mod normal, aproximativ o cincime din petrolul mondial și peste 20% din comerțul cu GNL (gaz natural lichefiat), ceea ce face ca o întrerupere prelungită să poată alimenta creșteri ale prețurilor la energie și ale inflației. [...]
Zelenski avertizează că zborurile prin Rusia devin un risc operațional major , pe fondul intensificării atacurilor cu drone și al planului Ucrainei de a lansa până la 1.000 de drone pe zi pentru lovituri la distanță, potrivit Digi24 . Mesajul vizează direct companiile aeriene și asigurătorii care continuă să opereze rute către aeroporturi din Rusia. În declarațiile sale, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că spațiul aerian rus devine „complet nesigur” și a cerut ca avertismentul să fie luat în calcul de operatorii care folosesc rutele și aeroporturile rusești, inclusiv cele din Moscova și Sankt Petersburg. „Spațiul aerian rus devine complet nesigur.” Ce se schimbă pentru companiile aeriene și asigurători Unghiul principal al mesajului este unul operațional: riscul de securitate ar urma să crească într-un mod care poate afecta deciziile de rutare și acoperirea de asigurare pentru zborurile care tranzitează sau au ca destinație Rusia. Zelenski a transmis avertismentul către: companiile aeriene care utilizează spațiul aerian rus; asigurătorii; actorii care „încă folosesc aeroporturile principale din Rusia”. „Cerul infestat de drone nu este un loc potrivit pentru aviația civilă.” Contextul: obiectivul de „până la 1.000 de drone pe zi” Avertismentul vine la câteva zile după ce Zelenski a anunțat că a stabilit ca obiectiv producția și utilizarea de până la 1.000 de drone pe zi pentru lovituri la distanță asupra Rusiei, informație atribuită de Digi24 publicației Meduza . Liderul ucrainean a susținut că Ucraina nu urmărește să pună în pericol aviația civilă, dar că intensificarea atacurilor va schimba „semnificativ” situația din spațiul aerian rusesc. Ce urmează Zelenski a mai spus că Ministerul ucrainean de Externe și alte instituții ale statului vor transmite organizațiilor internaționale informații despre riscurile asociate utilizării spațiului aerian rus și a cerut ambasadorilor străini să ducă mesajul către guvernele lor. În lipsa unor măsuri concrete anunțate de autorități sau de industrie în acest material, rămâne de văzut dacă avertismentul va duce la ajustări de rute sau la schimbări în condițiile de asigurare pentru zborurile legate de Rusia. [...]
Eșecurile repetate ale „Starlink-ului rusesc” riscă să frâneze capacitatea Moscovei de a susține operațiuni militare bazate pe drone și lovituri la distanță , într-un moment în care Rusia încearcă să-și construiască o constelație de sateliți care ar putea crește precizia atacurilor asupra Ucrainei, potrivit Digi24 . Programul „Rassvet”, prezentat ca o alternativă internă la Starlink, a bifat un nou episod problematic: niciunul dintre cei 16 sateliți lansați pe 19 iulie nu a ajuns pe orbita operațională planificată, conform Institutului pentru Studiul Războiului (ISW) , care citează date ale serviciului de urmărire N2YO. Majoritatea se află la 300–400 km altitudine, sub ținta de 870 km, iar cel puțin doi par să se îndrepte spre reintrarea în atmosferă. De ce contează: impact operațional în războiul din Ucraina Miza nu este doar una tehnică. Rusia urmărește o rețea care să ofere comunicații pentru operațiuni militare și să sprijine folosirea dronelor și a rachetelor împotriva Ucrainei. Sateliții aflați prea jos sunt afectați de rezistența atmosferică, consumă mai repede combustibil și au o durată de viață mai scurtă, ceea ce reduce șansele ca sistemul să funcționeze la parametrii planificați. În paralel, internetul prin satelit a devenit o infrastructură critică în conflict: accesul Ucrainei la Starlink a susținut utilizarea dronelor, coordonarea artileriei și menținerea comunicațiilor în zone unde infrastructura terestră a fost distrusă. În acest context, o constelație Rassvet funcțională ar putea extinde capacitatea Rusiei de a lovi mai departe și mai precis. Capacitate limitată, dar utilă: ferestre de conectivitate Problemele nu au început în iulie. La lansarea anterioară, din 24 martie, 12 din 16 sateliți au atins altitudinea prevăzută de 550 km și se află încă acolo, potrivit ISW. Aceștia ar oferi deja forțelor ruse două ferestre zilnice de conectivitate cu terminalele de la sol, cu o durată totală de până la 90 de minute deasupra Ucrainei. ISW avertizează că și această capacitate limitată poate conta operațional: sateliții existenți ar putea permite atacuri mai precise cu sisteme fără pilot controlate de la distanță, în intervalele în care conexiunea este disponibilă. Cu alte cuvinte, Rusia nu ar avea nevoie ca întreaga constelație să fie complet operațională pentru a produce efecte pe câmpul de luptă. Obstacolul de scalare: rachete puține, lansări scumpe Programul este dezvoltat de Bureau 1440 , companie care intenționează „zeci” de lansări suplimentare pentru a trimite pe orbită încă sute de sateliți. Totuși, atingerea unei conectivități continue ar necesita, potrivit lui Serhii Beskrestnov (la acel moment consilier al ministrului ucrainean al Apărării), cel puțin 200–250 de sateliți pe orbită. Una dintre constrângerile majore este dependența de racheta Soyuz-2.1b, descrisă de ISW drept o resursă „costisitoare și rară”. Din 2022, Rusia ar fi efectuat doar șase până la opt lansări Soyuz-2.1b pentru toate misiunile spațiale și comerciale. În calculele ISW, ritmul actual ar permite lansarea a cel mult 128 de sateliți Rassvet în patru ani, doar dacă fiecare lansare reușește și rachetele nu sunt redirecționate către alte misiuni. Până acum, 37,5% dintre sateliții Rassvet lansați au ajuns la o altitudine operațională sustenabilă. Presiune suplimentară: lovituri asupra infrastructurii de lansare Pe lângă dificultățile tehnologice și logistice, Ucraina ar fi început să lovească obiective asociate programului, într-o încercare de a-i încetini dezvoltarea. În noaptea de 14 spre 15 august, forțele ucrainene au lovit Centrul Spațial și de Rachete Progress, producător de vehicule de lansare Soyuz. O altă lovitură a fost încercată la cosmodromul Plesețk pe 23 august, cu două zile înaintea unei lansări Soyuz-2.1b despre care s-a relatat că transporta un satelit GLONASS-K1. ISW avertizează că astfel de atacuri pot afecta atât oferta limitată de vehicule de lansare, cât și infrastructura rară necesară pentru plasarea sateliților pe orbită — un risc direct pentru ritmul și amploarea programului Rassvet. [...]
Președintele Nicușor Dan ia în calcul să desemneze premierul chiar și fără o majoritate parlamentară confirmată , o schimbare de abordare care prelungește incertitudinea politică și riscă să întârzie formarea unui guvern funcțional, potrivit Digi24 , care citează surse politice. În această săptămână ar urma să aibă loc consultări oficiale, spun aceleași surse, deși după ultima rundă nu a fost făcută nicio desemnare. Până la următoarea rundă de discuții – care ar putea avea loc miercuri sau joi – sunt așteptate întâlniri între președinte și fiecare lider politic din fosta coaliție. De ce contează: desemnare fără „dovada” majorității, cu risc de blocaj la învestire La începutul crizei politice, Nicușor Dan ar fi condiționat desemnarea de existența unei majorități „solide”, însă acum ar fi dispus să facă nominalizarea „cu sau fără” dovada unei majorități parlamentare. Contextul invocat de Digi24 este că, în prezent, nu există o majoritate în Parlament, iar propunerile publice – atât dinspre PSD, cât și dinspre partidele de dreapta – nu ar reuși să strângă voturile necesare pentru trecerea unui guvern. Indiferent de concluziile discuțiilor, șeful statului ar fi pregătit să facă o nominalizare, conform surselor citate. Numele vehiculate și pozițiile partidelor Potrivit informațiilor prezentate, președintele ar prefera un premier independent, dar varianta este descrisă ca „destul de greu” de realizat. În același timp, nu ar fi exclusă nici opțiunea Sorin Grindeanu , în scenariul în care PSD ar veni „cu toate voturile necesare” pentru învestire. Digi24 mai notează că, dintre numele vehiculate recent, „poate singurul” rămas în joc ar fi Alexandru Nazare, ministrul interimar al Finanțelor, însă nici el nu ar strânge o majoritate. În același timp, consilierii prezidențiali Eugen Tomac și Radu Burnete „nu mai sunt în calculele” de la Palatul Cotroceni , potrivit acelorași surse. UDMR a transmis că nu oferă „un cec în alb” pentru o altă formulă, decât cea pe care o propune: un guvern minoritar PNL–USR–UDMR. [...]
Ucraina spune că a tăiat logistica pentru circa 2.500 de militari ruși pe limba Kinburn , o fâșie îngustă de teren spre Marea Neagră, iar atacurile cu drone ar fi transformat zona într-o „capcană”, potrivit Digi24 . Miza operațională este presiunea pe lanțul de aprovizionare: muniția și alimentele ar ajunge tot mai greu la trupele ruse din acel punct. Informația a fost prezentată de comandanți ucraineni în podcastul „Crimea.Realities” (Radio Free Europe/Radio Liberty) și preluată de United24, iar The Independent este menționat ca sursă de relatare. Un comandant ucrainean de recunoaștere, cu indicativul „Yava”, susține că dronele ucrainene lovesc constant rutele prin care Rusia încearcă să trimită resurse către pozițiile de pe Kinburn. „În comunicațiile interceptate, ei strigă că nu pot organiza logistica, că nu vor să meargă acolo pentru că asta înseamnă moarte.” „Limba de nisip a devenit o capcană pentru ei.” De ce contează: presiune pe aprovizionare într-un punct greu de susținut Potrivit părții ucrainene, izolarea unei forțe mari pe o fâșie îngustă de teren face aprovizionarea „deosebit de dificilă”, iar atacurile asupra rutelor logistice pot limita accesul la: muniție, alimente, alte resurse necesare menținerii pozițiilor. Afirmațiile privind numărul militarilor ruși blocați și situația lor logistică nu au fost confirmate independent , precizează materialul. Context regional: reacție NATO și avertismente ale Moscovei În paralel, tensiunile militare din estul Europei au crescut după un nou atac aerian rusesc asupra Ucrainei. Avioane de vânătoare ale NATO au fost mobilizate marți dimineață în Europa de Est, în timp ce Rusia desfășura atacul, care s-a soldat cu cel puțin 12 morți în regiunea Kievului, potrivit autorităților ucrainene. Pe fondul acestor evoluții, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a avertizat că Rusia ar putea răspunde „decisiv” în cazul unei escaladări în regiunea baltică. „Și trebuie să știe acest lucru - va fi devastator pentru ei.” [...]
NATO susține public răspunsul Germaniei după incidentul de la Leipzig , într-un semnal că Alianța tratează tot mai apăsat „acțiunile răuvoitoare” și operațiunile hibride ca pe o problemă de securitate care cere măsuri concrete, nu doar condamnări, potrivit Digi24 . Secretarul general al NATO, Mark Rutte , a transmis că „dovezile sunt clare” după ce Germania a atribuit Rusiei tentativa de sabotaj de la aeroportul din Leipzig și a spus că a discutat cu cancelarul german Friedrich Merz, exprimând „solidaritatea deplină” cu Berlinul. „Dovezile sunt clare. Și salut măsurile anunțate de Germania ca răspuns la acestea. NATO va continua să-și consolideze capacitatea de a descuraja și de a apăra toți aliații împotriva oricărei amenințări – inclusiv a acțiunilor răuvoitoare precum cele observate la Leipzig și în alte părți ale Alianței.” În același mesaj publicat pe X, Rutte a susținut că încercările Moscovei „de a ne intimida, de a ne submina unitatea și voința de a sprijini Ucraina sunt zadarnice și vor eșua” și a reiterat că sprijinul pentru Ucraina rămâne „de neclintit”, la fel ca angajamentul pentru apărarea colectivă. Ce a spus Germania despre incident Reacția șefului NATO vine la scurt timp după ce autoritățile germane au afirmat că Rusia este responsabilă pentru atacul cu dronă de luna trecută de la aeroportul din Leipzig. Ministrul german de interne, Alexander Dobrindt, a încadrat episodul în „modelul cunoscut al operațiunilor hibride rusești din Europa”. La rândul său, ministrul german de externe, Johann Wadephul, a vorbit despre „o lungă serie” de acțiuni atribuite Rusiei, de la destabilizare și dezinformare la amenințări, sabotaj și agresiune îndreptate împotriva Europei. De ce contează: presiune pentru întărirea descurajării și apărării Mesajul NATO indică o linie de continuitate: consolidarea capacității de descurajare și apărare a aliaților, inclusiv în fața acțiunilor sub pragul unui conflict deschis (operațiuni hibride). În termeni operaționali, Rutte leagă explicit incidentul de la Leipzig de nevoia de măsuri de răspuns și de întărirea apărării în interiorul Alianței, în paralel cu menținerea sprijinului pentru Ucraina. [...]
