Știri
Știri din categoria Diverse
Vizita lui Igor Dodon la Moscova reaprinde suspiciunile privind influența rusă în politica de la Chișinău, pe fondul unei ședințe secrete a Parlamentului în care a fost analizată structura și efectivul Armatei Naționale, potrivit Digi24.
Fostul președinte al Republicii Moldova, lider al Partidului Socialiștilor, a anunțat că se află într-o vizită de două zile la Moscova, alături de mai mulți colegi, la invitația Dumei de Stat a Rusiei. Informația despre deplasare a fost relatată de TVRMoldova, menționează publicația.
În mesajul său, Dodon susține că scopul vizitei este „consolidarea relațiilor interparlamentare și a dialogului politic” dintre Republica Moldova și Federația Rusă, în cadrul unor întâlniri cu partide partenere ale PSRM. El amintește că formațiunea are acorduri de colaborare cu „Rusia Unită” și „Rusia Justă”.
Deplasarea a generat critici din partea politicienilor proeuropeni. Liviu Vovc, președintele Platformei DA, a catalogat drept suspectă plecarea la Moscova la scurt timp după ședința cu ușile închise a Parlamentului, în care a fost examinată structura Armatei Naționale.
„Nu știu ce s-a discutat la ședința secretă a Parlamentului, dar curios este faptul că Dodon și alți membri ai socialiștilor astăzi sunt deja la Moscova. Trebuia raportare directă la curatori…”
Potrivit Digi24, critici și mai dure au venit din partea unor experți, care susțin că socialiștii ar fi mers în Rusia pentru finanțare și instrucțiuni politice. Anatol Șalaru, fost ministru al Apărării, a afirmat că socialiștii ar fi plecat „după bani și după indicații” și a criticat public gestul lui Dodon în contextul relației istorice tensionate cu Rusia și al războiului din Ucraina.
Nu este prima vizită a lui Igor Dodon la Moscova în acest an, mai notează publicația. Digi24 amintește că, pe 7 octombrie, cu cinci zile înaintea deplasării, Dodon i-a transmis lui Vladimir Putin un mesaj de felicitare de ziua de naștere, pe fondul continuării războiului Rusiei împotriva Ucrainei și al încălcărilor repetate ale spațiului aerian al Republicii Moldova de către drone rusești.
Recomandate
Franța a reținut petrolierul „ DF Peak ”, suspectat că operează în „flota-fantomă” a Rusiei , într-o acțiune care ridică presiunea operațională asupra transporturilor maritime folosite pentru ocolirea sancțiunilor, potrivit Digi24 . Președintele francez Emmanuel Macron a anunțat că nava a fost reținută în largul insulei Réunion și a descris-o drept un vas „implicat în activități ilegale de transport de combustibili”, suspectat că ar face parte din așa-numita flotă-fantomă a Rusiei, informație transmisă de postul francez BFMTV . Macron a mai spus că petrolierul este „suspectat că navighează sub pavilion fals” și că este implicat în transporturi ilegale de combustibili. Șeful statului francez a transmis că Franța este hotărâtă să combată „flota-fantomă” rusă „oriunde s-ar afla aceasta în lume”. Unde și cum a avut loc intervenția Potrivit președintelui francez, abordarea vasului a avut loc la peste 450 de mile marine sud de Réunion, adică la aproximativ 833 de kilometri. Macron a precizat că acțiunea s-a desfășurat „în conformitate cu dreptul maritim internațional” și a publicat pe platforma X un filmuleț cu momentul abordării. De ce contează pentru transportul maritim și comerțul cu combustibili Reținerea unui petrolier suspectat că operează sub „pavilion fals” indică o intensificare a controalelor și a intervențiilor pe rute îndepărtate, cu potențial de a complica logistic transporturile de combustibili asociate rețelelor care încearcă să evite restricțiile internaționale. În materialul citat nu sunt oferite detalii despre proprietarul navei, încărcătură sau următorii pași procedurali după reținere. [...]
Disputa PSD–PNL pe tema „reformelor” riscă să blocheze agenda de măsuri concrete , după ce prim-vicepreședintele PSD Bogdan Ivan l-a ironizat public pe premierul demis Ilie Bolojan , susținând că nu poate indica reforme „concrete și măsurabile” din mandatul acestuia, potrivit Digi24 . Ivan a declarat luni seară, la TVR Info, că singurele acțiuni pe care le poate identifica drept „reforme” ar fi concedierea „a doi șoferi de buldoexcavatoare pe la niște primării” și „a trei ospătari din Guvern”, afirmație relatată de Digi24 , care citează News.ro. Miza: cine își asumă blocajele și ce rămâne din „reformă” Dincolo de ironie, mesajul lui Ivan țintește direct disputa politică privind responsabilitatea pentru lipsa unor schimbări structurale. Liderul PSD îi cere lui Bolojan să indice explicit cine din PSD i-ar fi „blocat viziunea” pentru România, „cu nume și prenume”. În aceeași intervenție, Ivan a susținut că nu este „critic față de domnul Bolojan”, ci față de „acțiunile” acestuia, insistând pe ideea că reformele invocate ar trebui să fie cuantificabile și verificabile. Contextul declarațiilor Potrivit Digi24, reacția vine „referitor la declarațiile domnului Bolojan”, în care acesta ar fi acuzat PSD că blochează anumite inițiative. În materialul citat nu sunt detaliate declarațiile inițiale ale lui Ilie Bolojan și nici exemplele concrete la care s-ar fi referit acesta. Ce urmează, în termeni politici, depinde de dacă Ilie Bolojan va răspunde solicitării și va nominaliza persoanele sau mecanismele despre care afirmă că i-au blocat agenda. În lipsa unor clarificări, schimbul de replici rămâne la nivel de dispută publică, fără elemente noi despre măsuri sau calendar de reforme. [...]
Zelenski condiționează un „ armistițiu energetic ” de garanții, cu efecte directe pe piața motorinei potrivit Digi24 , președintele ucrainean propunând Washingtonului un „acord privind motorina” care ar muta presiunea de pe sancțiuni pe controlul operațional al fluxurilor: capacitatea Ucrainei de a lovi infrastructura petrolieră și de a influența dacă rafinăriile rusești funcționează și dacă livrările ies din țară. Într-o intervenție prin videoconferință la Forumul de Securitate de la Varșovia (12 octombrie), Zelenski a pus sub semnul întrebării justificarea economică a deciziei SUA de a permite accesul motorinei rusești pe piețele americane și mondiale, în contextul unui acord anunțat de Donald Trump cu Vladimir Putin privind exporturile de motorină din Rusia, în pofida sancțiunilor occidentale. Digi24 notează că relatarea este atribuită publicației Kyiv Post . În logica propusă de Kiev, Ucraina ar suspenda atacurile asupra infrastructurii petroliere și de motorină a Rusiei dacă Washingtonul ar putea garanta că Moscova încetează atacurile asupra rețelei electrice ucrainene. Zelenski a legat explicit această condiție de nevoia de „garanții cu caracter executoriu”, adică angajamente care să poată fi impuse, nu doar declarate. De ce contează: impactul asupra prețurilor și asupra securității energetice europene Zelenski a susținut că volumele pe care Rusia le-ar putea introduce pe piață ar fi prea mici pentru a influența semnificativ prețurile globale. El a estimat exporturi rusești între 300.000 și 500.000 de tone de motorină pe lună, față de un consum mondial de aproximativ 120 de milioane de tone lunar, concluzionând că impactul ar fi „niciunul”. Separat, a avansat o influență totală a Rusiei asupra pieței mondiale a motorinei de 2,2%, fără să indice sursa sau metodologia. Pe componenta europeană, Zelenski a argumentat că menținerea integrității sistemului energetic ucrainean ar avea și o dimensiune economică regională: rețeaua electrică a Ucrainei este conectată la rețeaua europeană, iar un sistem funcțional ar putea furniza energie mai ieftină statelor europene care se confruntă cu penurii, potrivit declarațiilor sale. Ce urmează: armistițiul anunțat de Trump, fără termene și fără mecanism de monitorizare Trump a anunțat duminică un „armistițiu energetic” imediat între Rusia și Ucraina, însă fără termen, calendar sau mecanism de monitorizare. Zelenski a spus că Ucraina a aflat despre presupusul acord din mass-media și că nu a primit confirmare că Moscova l-ar fi acceptat. Potrivit liderului ucrainean, Kievul s-a abținut să atace rafinăriile rusești peste noapte, în timp ce Rusia a continuat atacurile asupra instalațiilor energetice ucrainene, inclusiv o centrală termoelectrică din Harkov. În acest context, Ucraina se declară dispusă să respecte un armistițiu energetic doar dacă Rusia face același lucru și acceptă garanții aplicabile. Avertisment suplimentar: blocajul din Marea Neagră și riscul de criză alimentară În aceeași intervenție, Zelenski a avertizat că discuția despre prețurile la motorină poate eclipsa o criză potențial mai gravă, legată de perturbarea traficului maritim în Marea Neagră și blocarea exporturilor de cereale ucrainene. El a spus că efectele s-ar putea vedea în una-două luni, cu risc de penurie alimentară în țări din Africa, unele state asiatice și Orientul Mijlociu. Totodată, Zelenski a afirmat că perturbările transportului maritim au dus deja la creșterea prețurilor la grâu la cele mai ridicate niveluri din ultimii trei ani și că Rusia a respins propuneri de relansare a acordului privind cerealele din Marea Neagră. [...]
NATO este împinsă să-și definească pragurile de reacție la atacuri hibride , pe fondul riscului ca sabotajele atribuite Rusiei să producă victime, potrivit Digi24 . Mesajul vine de la ministrul polonez de Externe, Radoslaw Sikorski , care cere Alianței să pregătească un răspuns „ferm” dacă un astfel de atac ar deveni mortal. Sikorski a spus, într-un interviu acordat Financial Times , că probabilitatea ca „cineva să fie ucis” crește pe măsură ce Rusia își intensifică operațiunile menite să perturbe și să destabilizeze societățile europene. În același timp, el a admis că NATO va trebui să ia o decizie privind modul de răspuns, în lipsa unei definiții agreate dinainte despre ce anume „constituie un atac” în zona acțiunilor hibride. „Întrebarea este ce anume constituie un atac, un atac transfrontalier, și atâta timp cât este vorba doar de pagube materiale (...) este una, dar dacă încep să moară oameni, atunci va trebui să purtăm o altă discuție foarte serioasă în cadrul NATO”. De ce contează: de la consultări (Articolul 4) la apărare colectivă (Articolul 5) Ministrul polonez a indicat că Polonia și Estonia au invocat deja Articolul 4 al NATO – mecanismul de consultări la nivel înalt – după încălcări ale spațiului aerian de către drone și avioane de vânătoare rusești, sugerând că ar putea fi necesare măsuri suplimentare. În paralel, articolul reamintește că Articolul 5, clauza de apărare reciprocă, se aplică în cazul unui „atac armat” asupra unui stat membru și a fost invocat o singură dată, de SUA, după atacurile teroriste din 11 septembrie 2001. Contextul invocat de Varșovia: sabotaj, drone, atacuri cibernetice Polonia și țările vecine își justifică îngrijorarea prin creșterea numărului de atacuri cibernetice, încălcări ale spațiului aerian și tentative de sabotaj împotriva unor ținte europene, pe care le consideră parte a unei campanii ruse menite să submineze sprijinul pentru Ucraina. În material este menționat și un incident din iulie, când o rachetă de croazieră rusă Kh-101 s-a prăbușit într-un câmp și a explodat în estul Poloniei. Totodată, Financial Times citează reprezentanți ai cinci agenții de informații europene care susțin că agenți ruși ar fi vizat asasinarea unor înalți responsabili din companii europene din domeniul apărării. În Germania, serviciile de informații au avertizat că „războiul din umbră” al Rusiei ar intra într-o fază nouă, potențial mortală. Berlinul a acuzat Moscova că ar fi orchestrat un atac cu drone asupra aeroportului Leipzig/Halle, în august; dispozitivul exploziv nu a detonat, potrivit articolului. Ce măsuri propune Polonia: restricții pentru diplomați și vize mai puține Sikorski cere aliaților europeni să răspundă la atacurile atribuite Kremlinului printr-un pachet de măsuri, inclusiv: închiderea consulatelor ruse; limitarea libertății de mișcare a diplomaților ruși în țările unde sunt acreditați; reducerea numărului de diplomați ruși (Polonia spune că a aplicat deja această măsură). El a mai susținut ca toți cetățenii ruși care intră în UE să fie obligați să aibă pașaport biometric, pentru a reduce riscul folosirii identităților false, și a sprijinit ideea diminuării numărului de vize turistice acordate cetățenilor ruși. În articol se menționează că anul trecut au fost eliberate aproape 500.000 de vize. Miniștrii de Externe ai UE urmează să discute, luni, la Luxemburg, despre restricții la nivelul Uniunii privind circulația diplomaților ruși și despre posibile restricții pentru vizele turistice. [...]
Germania cere extinderea atribuțiilor serviciilor de informații pe fondul unui „război din umbră” care ar include sabotaj și atacuri cibernetice atribuite Rusiei, potrivit Digi24 . Miza, dincolo de retorica politică, este una de reglementare: guvernul german împinge o reformă care ar da mai multă libertate de acțiune serviciilor, într-un stat unde acestea au fost tradițional mai strict limitate decât în alte țări occidentale. Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt , a avertizat că operațiunile hibride urmăresc destabilizarea țării și a susținut consolidarea atribuțiilor serviciilor de informații, în contextul intensificării amenințărilor de sabotaj și al atacurilor cibernetice atribuite Rusiei, conform relatării Reuters preluate de Digi24. „Scopul său este clar: să ne destabilizeze, să ne destabilizeze din temelii”, a afirmat Dobrindt. Ce include „războiul din umbră” invocat de autoritățile germane În evaluarea prezentată la Berlin, șeful Biroului Federal pentru Protecția Constituției (BfV), Sinan Selen, a spus că Rusia ar folosi „aproape toate mijloacele” în astfel de operațiuni, de la campanii de dezinformare și manipulare a informațiilor până la sabotaje și comploturi de asasinat pregătite pe teritoriul Germaniei. Selen a indicat, totodată, că se așteaptă la noi acțiuni similare după un atac dejucat în august, care ar fi implicat o dronă încărcată cu explozibili pe un aeroport din Germania; autoritățile germane au atribuit incidentul Rusiei. Kremlinul a calificat cazul drept o înscenare, potrivit aceleiași surse. Reforma în Parlament: „măsuri active de apărare” pentru servicii Pe fondul acestor avertismente, proiectul de reformă al guvernului german, care ar urma să acorde serviciilor de informații atribuții extinse — inclusiv posibilitatea de a adopta „măsuri active de apărare” — este analizat de comisiile parlamentare, după ce a trecut de o primă lectură în septembrie. Dobrindt a argumentat că Germania trebuie să rămână „în prima linie” în dezvoltarea capacităților serviciilor, în condițiile provocărilor actuale. Context regional: avertismente și din Cehia În același registru, serviciul de informații din Cehia a avertizat că Rusia ar putea recurge, în următoarele luni, la operațiuni „mai riscante” și de o amploare mai mare pe teritoriul statelor NATO care sprijină Ucraina, notează Digi24. Separat, șeful Serviciului Federal de Informații Externe al Germaniei (BND) a avertizat la începutul lunii că Germania riscă să intre într-un conflict violent cu Moscova, potrivit materialului. Moscova respinge acuzațiile privind operațiuni hibride în Europa, pe care le consideră nefondate. [...]
Uniunea Europeană avertizează că poate sancționa platformele online care ar transmite în direct execuția unui fost militar american, invocând cadrul de reglementare din UE pentru conținut ilegal și obligația platformelor de a-și aplica propriile reguli, potrivit Digi24 . Miza pentru companii este una de conformare: riscul de sancțiuni apare dacă nu respectă interdicțiile din propriile politici și cerințele Regulamentului privind serviciile digitale. Execuția este programată pentru 3 decembrie și îl vizează pe Nidal Hasan , fost psihiatru militar american, condamnat la moarte în 2013 pentru un atac armat comis în 2009 la o bază din Texas, în care au murit 13 persoane. Un oficial al Pentagonului a afirmat că execuția va fi transmisă online în direct, iar secretarul apărării SUA, Pete Hegseth, a confirmat inițial informația, însă ulterior Washingtonul a fost „mai puțin ferm” în această privință. Ce le cere Comisia Europeană platformelor Thomas Regnier, purtător de cuvânt al Comisiei Europene, a transmis că platformele trebuie să își aplice „cu diligență” propriile reguli de utilizare. El a dat ca exemple politici deja existente la marile platforme: Meta interzice explicit transmiterea în direct a pedepselor capitale; X și TikTok interzic conținutul șocant sau care face apologia violenței. Oficialul a evitat să comenteze direct despre transmiterea execuției în SUA, dar a insistat că „în Europa avem reguli clare”. Baza legală invocată și potențialul de sancțiuni Conform AFP, citată de Agerpres, Comisia are în vedere Regulamentul privind serviciile digitale (DSA), care include obligații legate de combaterea conținutului online ilegal. Acesta ar putea fi aplicat dacă platformele implicate nu își respectă propriile reguli. În paralel, materialul notează că administrația condusă de președintele american Donald Trump a criticat frecvent reglementările UE, pe care le consideră un instrument de cenzură. Pentru platforme, mesajul UE este unul operațional: moderarea și aplicarea regulilor interne nu mai sunt doar o chestiune de politică editorială, ci un risc de conformare care poate declanșa sancțiuni atunci când conținutul intră în zona interdicțiilor și a obligațiilor din DSA. [...]
