Știri
Știri din categoria Diverse
Ungaria încearcă să recupereze apă pentru agricultură prin redirecționarea celei din iazurile piscicole, o soluție operațională care poate reduce presiunea secetei asupra producției agricole și a ecosistemelor locale, potrivit Libertatea.
Măsura vizează folosirea apei rămase în bazinele piscicole după recoltarea peștilor pentru irigarea terenurilor agricole și a parcurilor afectate de seceta severă din vara lui 2026. În mod tradițional, această apă era eliberată în canale și râuri, însă Organizația Interprofesională Ungară pentru Acvacultură și Pescuit (MA-HAL) a început, în ultimii ani, să redirecționeze o parte către zone umede locale.
Inițiativa este prezentată ca răspuns la seceta din 2026, care a coborât debitele râurilor la un nivel record și a afectat inclusiv transportul de mărfuri și funcționarea centralei nucleare Paks, conform Reuters (citată de Libertatea). În august, guvernul ungar a adoptat o nouă strategie care promovează metode naturale de retenție a apei, în contextul fenomenelor meteo tot mai extreme.
În ultima perioadă, fermierii și administrațiile parcurilor naționale au cerut să fie incluși în acest tip de sprijin, iar MA-HAL spune că vrea să extindă programul la toate bazinele piscicole din țară.
„În 2026, iazurile noastre piscicole au reprezentat ultima sursă de apă pentru multe viețuitoare. De aceea, este important să extindem acest program la nivel național”, a declarat Nandor Puskas, președintele MA-HAL, pentru Reuters.
Potrivit organizației, bazinele piscicole din Ungaria pot reține până la 300 de milioane de metri cubi de apă, echivalentul a 120.000 de piscine olimpice.
Deși ploile mai abundente din toamnă au redus din efectele secetei, premierul Peter Magyar a spus în Parlament că este nevoie urgentă de o gestionare mai eficientă a apei.
„Ar fi trebuit să începem această muncă acum mulți ani. Suntem în întârziere cu câțiva ani. Dar asta nu poate fi o scuză”, a spus premierul Ungariei.
Recomandate
Donald Trump își justifică acordul cu Rusia pe motorină ca măsură economică , într-un moment în care decizia riscă să tensioneze regimul de sancțiuni și relația cu aliații occidentali, potrivit Digi24 . Președintele SUA a susținut că a acționat „pentru poporul american” și a invocat, într-o postare pe Truth Social, faptul că Uniunea Europeană ar fi plătit Rusiei „250 de miliarde de dolari” pentru energie. În același mesaj, Trump a afirmat că a luat „decizia corectă” și a reiterat sloganul „America pe primul loc”, relatează European Pravda. Decizia vine după ce, vineri, Trump a anunțat un acord cu Vladimir Putin care permite exporturile de motorină din Rusia , deși există sancțiuni occidentale impuse Moscovei după invazia Ucrainei. În articol este menționat că Rusia ar urma să furnizeze imediat „peste 300.000 de tone” de motorină pieței americane și mondiale. Reacția Ucrainei: „bani în plus pentru acest război” Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a criticat public decizia SUA, numind-o „o decizie slabă a unor parteneri puternici”. El a argumentat că astfel de exporturi ar aduce Rusiei resurse suplimentare care ar alimenta efortul de război. „Aceştia sunt bani în plus pentru acest război, pentru suferinţă şi, bineînţeles, împotriva noastră.” Critici din Europa: prețuri și unitate transatlantică Acordul a generat reacții și în rândul liderilor europeni. Ministrul lituanian de Externe, Kęstutis Budrys, a criticat planul administrației americane, susținând că nu ajută nici la reducerea prețurilor la produsele petroliere și nici la menținerea unității transatlantice. Șefa diplomației europene, Kaja Kallas , a reamintit responsabilitatea Rusiei pentru declanșarea conflictului. „Rusia a început acest război. Nu ar trebui să uităm acest lucru.” În lipsa unor detalii suplimentare despre mecanismul acordului și modul în care se raportează la sancțiunile existente, rămâne de urmărit dacă înțelegerea va produce efecte concrete pe piața combustibililor sau va amplifica disputa politică între Washington, Kiev și capitalele europene. [...]
O posibilă revendicare chineză asupra insulelor Batanes ar complica apărarea Taiwanului și ar pune presiune suplimentară pe Filipine, într-un punct-cheie al Strâmtorii Luzon, potrivit Digi24 . Insulele Batanes , teritoriu filipinez din perioada colonială, au devenit subiect de dezbatere după ce un grup de academicieni chinezi a susținut că ar trebui controlate de Beijing, idee preluată și de presa de stat din China. Miza depășește însă disputa academică: arhipelagul se află într-o zonă considerată critică pentru orice scenariu în care SUA ar încerca să oprească o invazie chineză asupra Taiwanului. De ce contează: Strâmtoarea Luzon și Canalul Bashi, puncte de blocaj militar Pentru a lansa un atac sau a impune o blocadă asupra Taiwanului, armata chineză ar avea nevoie să controleze Strâmtoarea Luzon, care separă Taiwanul de Filipine. În mijlocul acestei strâmtori se află Batanes, iar controlul zonei ar influența direct capacitatea SUA de a lovi nave chineze care ar încerca să încercuiască Taiwanul. În articol se arată că, pentru a încercui Taiwanul într-un conflict direct sau pentru a impune o blocadă, China ar avea nevoie să controleze secțiunea dintre Batanes și Taiwan numită Canalul Bashi. Batanes se află la aproximativ 100 de kilometri sud-est de Taiwan, în această zonă. Reacția Filipinelor și „zona gri” ca instrument de presiune Autoritățile filipineze au respins rapid ideea: ministrul apărării a catalogat-o drept „ridicolă”, iar comisia națională istorică a oferit un răspuns detaliat împotriva revendicărilor. Totuși, simpla apariție a subiectului este prezentată ca o nouă mișcare de „zonă gri” – tactici agresive prin care China își extinde influența fără a ajunge la invazie sau conflict deschis. În acest context, Digi24 citează evaluarea lui Hunter Marston, directorul programului Asia de Sud-Est al Institutului Lowy (Australia), care a spus pentru The Wall Street Journal că este un tipar folosit și înainte și că ideile promovate de academicieni chinezi apar tot mai des în sprijinul poziției Beijingului. Prezență militară și semnale în teren SUA au organizat exerciții militare în zona insulelor Batanes pentru a se pregăti de un eventual conflict cu China, iar armata americană a trimis recent sisteme de rachete pe aceste insule filipineze, de unde ar putea lovi vasele chineze care intră în Canalul Bashi, potrivit articolului. În paralel, Filipinele și-au extins prezența militară în Batanes, inclusiv prin înființarea unei noi baze operaționale avansate. Contraamiralul în rezervă Rommel Jude Ong, din marina filipineză, a declarat că țara ar trebui să facă mai multe pentru a fortifica zona. Context local: populație redusă, temeri ridicate Aproximativ 19.000 de persoane trăiesc pe insulele Batanes. Comisia națională istorică a Filipinelor a susținut că arhipelagul face parte din același platou continental care se extinde din nordul insulei Luzon și că nu există dovezi că insulele ar fi fost conduse de guvernul chinez în momentul în care un explorator britanic a vizitat zona în anii 1600. În ultimul an și jumătate, tot mai multe nave de cercetare și din paza de coastă a Chinei au fost văzute în apropiere de Batanes, iar unii localnici se tem de efectele pe care le-ar putea avea o escaladare într-un conflict cu China. Ce urmează Materialul indică faptul că o „discuție academică” poate funcționa ca instrument pentru Beijing, oferind ocazia de a testa reacția internațională la posibile revendicări, așa cum s-a întâmplat și în alte cazuri menționate în articol (Ryukyu/Okinawa și Senkaku, teritorii ale Japoniei). Dacă tema Batanes va fi preluată mai apăsat în plan politic sau operațional, presiunea asupra Filipinelor și asupra arhitecturii de descurajare a SUA în jurul Taiwanului ar putea crește. [...]
Planul lui Donald Trump de a importa motorină din Rusia riscă să slăbească regimul de sancțiuni și să fractureze coordonarea transatlantică pe energie, în condițiile în care mai multe guverne europene avertizează că banii plătiți pentru combustibili ruși ajung să finanțeze războiul, potrivit Digi24 . Trump a anunțat în weekend intenția de a importa motorină rusească, cu câteva săptămâni înaintea alegerilor intermediare din SUA, pe fondul presiunilor legate de prețurile la energie și costul vieții. În același timp, el a susținut că Rusia și Ucraina ar fi convenit asupra unui „armistițiu energetic” și i-a cerut președintelui ucrainean Volodimir Zelenski să demisioneze, afirmații care au generat scepticism în Europa și la nivelul UE. Reacția Europei: sancțiuni și „presiune” asupra Moscovei, nu achiziții de energie Mai mulți lideri europeni au criticat public inițiativa, argumentând că ea nu ajută nici piața, nici obiectivul politic de a menține presiunea economică asupra Kremlinului: Ministrul lituanian de Externe, Kestutis Budrys, a spus că planul nu contribuie nici la reducerea prețurilor produselor petroliere, nici la unitatea transatlantică și „nu este în spiritul european”. „Acest acord nu ajută nici prețul produselor petroliere, nici unitatea comunității transatlantice” Ministrul irlandez de Externe, Helen McEntee, a numit anunțul „îngrijorător”. Ministrul de stat german pentru Europa, Gunther Krichbaum, a avertizat că banii cheltuiți pe energie rusească finanțează războiul împotriva Ucrainei. Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a reamintit că Rusia este responsabilă pentru declanșarea conflictului. „Rusia a început acest război. Nu ar trebui să uităm acest lucru” Ministrul leton de Externe, Baiba Braze, a reiterat că „presiunea asupra Rusiei, sancțiunile, sprijinul acordat Ucrainei și izolarea Rusiei” rămân calea către pace. Marea Britanie, prin ministrul de stat Stephen Doughty, a transmis că nu intenționează să urmeze exemplul Washingtonului și că va intensifica presiunea economică asupra Moscovei. Kievul: „Nu știam despre asta”, iar impactul pe piață ar fi limitat Zelenski a declarat că Ucraina nu a fost informată despre presupusul „armistițiu energetic” invocat de Trump. „Nu, nu știam despre asta. Am aflat și noi asta din mass-media.” La Forumul de Securitate de la Varșovia, liderul ucrainean a pus sub semnul întrebării și relevanța economică a volumului anunțat (300.000 de tone), comparându-l cu un consum mondial lunar de aproximativ 120 de milioane de tone și sugerând că ar exista „alte motive” în spatele deciziei. Totodată, el a propus ca SUA să încheie un acord de achiziție de motorină din Ucraina. „Armistițiul energetic”, contestat de fapte: atacurile au continuat Afirmația privind un armistițiu a produs confuzie la Kiev și în rândul aliaților europeni. Zelenski a spus că Ucraina ar susține o astfel de înțelegere dacă și Rusia ar respecta-o, însă, la câteva ore după anunț, atacuri rusești au lovit centrale electrice din Ucraina, provocând întreruperi extinse ale alimentării cu energie. În acest context, Ucraina se pregătește pentru a cincea iarnă de la invazia pe scară largă începută în februarie 2022, pe fondul atacurilor aproape constante asupra infrastructurii energetice. Miza financiară: deficit estimat de FMI și discuții la Bruxelles Nevoile de finanțare ale Ucrainei urmează să fie discutate joi, la Bruxelles, la reuniunea liderilor UE. Fondul Monetar Internațional estimează că Ucraina s-ar putea confrunta anul viitor cu un deficit de finanțare între 30 și 35 de miliarde de dolari (aprox. 135–158 miliarde lei). Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a spus că Ucraina va fi „în centrul atenției” la Consiliul European din această săptămână și a avertizat că războiul intră într-o „nouă fază, mai sumbră”. [...]
SUA transmit Europei că trebuie să preia mai mult din povara apărării , în timp ce Washingtonul își reevaluează prezența militară pe continent pentru a evita „dispersarea excesivă” a resurselor, potrivit Digi24 . Mesajul are implicații directe asupra bugetelor de apărare și asupra investițiilor în infrastructură militară în UE și NATO, inclusiv în Europa de Est. Ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker , a declarat la o masă rotundă organizată în cadrul Forumului de Securitate de la Varșovia că Europa este abia a patra prioritate strategică pentru Washington, după securitatea internă, emisfera vestică și Pacific. Declarațiile sunt relatate de Politico , citat de Digi24. Ce se schimbă în practică: mobilitate militară și infrastructură Whitaker a spus că NATO trebuie să-și modernizeze infrastructura militară pentru a putea deplasa forțe și echipamente din Europa de Vest către Europa de Est, „unde ne-am aștepta să aibă loc orice conflict viitor”. În acest context, el a indicat mai multe zone care ar necesita atenție în revizuirea în curs a poziționării forțelor și bazelor americane: baze militare învechite; lanțuri de aprovizionare cu combustibil; acorduri care reglementează staționarea trupelor americane în Europa. Oficialul american a insistat pe ideea „deplasării resurselor de la vest la est”, menționând discuții cu comisarul european pentru apărare, Andrius Kubilius. În același cadru, este amintit și avertismentul unor oficiali europeni că Rusia ar putea fi pregătită să atace o țară NATO până la sfârșitul acestui deceniu. Fără decizii anunțate, dar cu presiune pe cheltuieli Whitaker nu a anunțat decizii privind relocarea sau retragerea forțelor americane, însă a precizat că Washingtonul își reevaluează angajamentele globale pentru a evita suprasolicitarea militară. „Statele Unite nu fac un pas înapoi. Vă cerem doar să faceți un pas înainte.” El a criticat și statele care nu își respectă angajamentele privind cheltuielile de apărare, dând exemplul Cehiei, despre care a spus că a primit un „mesaj foarte ferm”. Potrivit declarațiilor sale, cheltuielile de apărare ale Cehiei sunt la aproximativ 1,8% din PIB, sub pragul actual de 2% stabilit de NATO. Poziția UE și miza pentru Europa de Vest Andrius Kubilius a susținut, la rândul său, reducerea dependenței militare a Europei față de Washington, indicând eforturi ale UE de a dezvolta sisteme proprii de apărare împotriva dronelor, precum și capacități de comunicații prin satelit și de supraveghere. Consilierul prezidențial polonez Marcin Przydacz a cerut aliaților din Europa de Vest să accelereze creșterea cheltuielilor pentru apărare, subliniind totodată că NATO, nu UE, trebuie să rămână responsabilă pentru apărarea colectivă a Europei. [...]
Iranul pregătește un răspuns către SUA, iar blocajul din negocierile privind Strâmtoarea Ormuz menține un risc major pentru piețele energetice , într-un context în care ruta maritimă era responsabilă, înainte de război, de tranzitul a aproximativ o cincime din comerțul mondial cu petrol și gaz natural lichefiat (GNL), potrivit Digi24 . Teheranul „analizează în continuare” răspunsul Washingtonului la propunerea iraniană privind redeschiderea Strâmtorii Ormuz și spune că va transmite un punct de vedere „prin intermediari” după încheierea evaluării, a declarat luni purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmaeil Baghaei . Informațiile sunt relatate de Reuters , citată de Digi24. De ce contează: Strâmtoarea Ormuz, punct critic pentru petrol și GNL Miza depășește disputa diplomatică: înaintea războiului, Strâmtoarea Ormuz era o arteră strategică pentru energia globală, asigurând tranzitul a circa 20% din comerțul mondial cu petrol și GNL. Orice întârziere în redeschidere sau în stabilizarea securității navigației poate amplifica incertitudinea pe piețele internaționale de energie. Unde s-a blocat negocierea: ordinea temelor și condițiile Teheranului Potrivit informațiilor prezentate, procesul diplomatic a intrat în impas din cauza divergențelor privind condițiile impuse de Iran și a poziției SUA privind agenda discuțiilor: Teheranul a formulat șapte condiții pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz și reluarea negocierilor, iar șeful serviciilor de securitate iraniene a spus duminică că răspunsul SUA nu le satisface. Washingtonul insistă ca programul nuclear iranian să fie abordat de la început. Iranul susține că prioritatea trebuie să fie redeschiderea Strâmtorii Ormuz și restabilirea securității navigației. Intermediari și context regional Baghaei a afirmat că schimbul de mesaje continuă prin intermediari, fără detalii suplimentare. Qatarul și Pakistanul sunt menționate printre statele care au mediat eforturile de a pune capăt războiului izbucnit la 28 februarie, după atacurile lansate de Statele Unite și Israel asupra Iranului. După destrămarea armistițiului provizoriu din iunie și reluarea atacurilor sporadice, Iranul a prezentat o propunere la jumătatea lunii septembrie și a confirmat ulterior că a primit un răspuns din partea SUA. În același timp, purtătorul de cuvânt al diplomației iraniene s-a referit și la intensificarea conflictului dintre Arabia Saudită și gruparea Houthi din Yemen, aliată a Iranului, reiterând disponibilitatea Teheranului de a sprijini o soluție prin dialog. „Problema Yemenului ar fi trebuit rezolvată cu mult timp în urmă, conform foii de parcurs a ONU, iar noi am afirmat că vom sprijini orice acord la care vor ajunge yemeniții și saudiții. Cererea noastră este ca această situație să fie rezolvată prin dialog.” Ce urmează, potrivit informațiilor disponibile, este transmiterea poziției Teheranului către Washington prin intermediari, după finalizarea evaluării răspunsului american. Momentul exact și conținutul răspunsului nu sunt precizate. [...]
Costurile de finanțare ale statelor urcă la maxime multianuale , iar presiunea datoriei publice riscă să limiteze reacția guvernelor la noi șocuri, deși economia globală încă „rezistă”, potrivit unei analize prezentate de Digi24 , pe baza unui material realizat pentru Financial Times înaintea reuniunilor anuale FMI și Băncii Mondiale. Reuniunile FMI și ale Băncii Mondiale, programate în această săptămână la Bangkok, au pe agendă inclusiv tensiunile de pe piețele datoriei suverane și riscurile asociate dezvoltării inteligenței artificiale. În paralel, indicatorii Brookings-FT (Tiger) arată că activitatea economică din SUA, China și India rămâne robustă, în pofida prețurilor ridicate la combustibili, iar semnalele indică o creștere solidă a producției în acest an. De ce devine datoria publică o problemă mai mare În spatele creșterii „rezistente”, analiza indică acumularea unor riscuri: inflație persistentă, datorii publice în creștere și costuri de finanțare mai mari. Eswar Prasad, profesor la Universitatea Cornell și cercetător principal la Brookings Institution, avertizează că guvernele au tot mai puțin spațiu de manevră, pe fondul randamentelor ridicate ale obligațiunilor de stat, care ajung să afecteze cererea privată. „Economia mondială a depășit o serie de obstacole și pare pregătită pentru un an de creștere solidă” Vânzări de obligațiuni și dobânzi mai mari: mecanismul care apasă bugetele Piețele financiare sunt tot mai preocupate de sustenabilitatea datoriei publice în marile economii, în special în Statele Unite, Japonia, Marea Britanie și în unele state din Uniunea Europeană, inclusiv Franța. Digi24 notează că vânzările masive de obligațiuni din acest an au împins costurile de finanțare la niveluri ridicate, „nemaîntâlnite de mai multe decenii” în unele economii. Tendința s-a accelerat în septembrie, într-un fenomen descris de traderi drept un „cerc vicios”: randamentele mai mari cresc costurile cu dobânzile pentru guverne, ceea ce pune presiune suplimentară pe bugete. În acest context, băncile centrale au renunțat la planuri de reducere a dobânzilor și, în unele cazuri, au început să le majoreze. În plan factual, articolul menționează că randamentele obligațiunilor americane pe 10 ani au atins săptămâna trecută cel mai ridicat nivel din 2002; în Marea Britanie, costurile de împrumut au urcat la cel mai ridicat nivel din 2007, iar în Japonia randamentele sunt aproape de maximele acestui secol. Șocul petrolier și inflația: un risc care nu a dispărut Creșterea prețului petrolului peste 100 de dolari pe baril, în lunile de după atacurile conduse de SUA asupra Iranului în februarie, a reaprins presiunile inflaționiste în economiile mari. Utilizarea rezervelor de energie a limitat însă, până acum, efectele asupra companiilor și gospodăriilor, potrivit articolului. În Europa, Germania a evoluat mai bine decât se anticipa, pe fondul cheltuielilor guvernamentale pentru infrastructură și apărare, finanțate prin împrumuturi. Franța este prezentată drept un caz sensibil, din cauza îngrijorărilor privind capacitatea autorităților de a ține sub control finanțele statului. Ce urmează: prognoza FMI și presiunea pentru reforme FMI urmează să publice marți noi estimări pentru economia mondială. În prognoza din iulie, instituția anticipa o creștere globală de cel puțin 3% în acest an și în anul următor, sub nivelul de 3,5% din 2025. Pe termen mai lung, Eswar Prasad susține că spațiul tot mai restrâns al politicilor monetare și fiscale împinge guvernele către reforme structurale (schimbări de fond în funcționarea piețelor muncii, ale produselor și a sistemelor financiare) pentru a susține productivitatea și creșterea, în condițiile în care datoria și costurile de finanțare reduc capacitatea statelor de a răspunde unor noi șocuri. [...]
