Știri
Știri din categoria Diverse
Atacul cu drone asupra unei nave cu GPL în apropiere de Sulina ridică riscurile operaționale pentru traficul comercial din Marea Neagră, după ce echipajul a descris lovituri succesive în timpul nopții, urmate de incendiu, avarii extinse și răniți, potrivit Digi24.
Incidentul s-a produs în largul Mării Negre, la aproximativ 26 de kilometri de Sfântu Gheorghe, după o explozie la bordul navei încărcate cu gaz petrolier lichefiat (GPL). Întregul echipaj a fost salvat de echipele Agenției Române de Salvare a Vieții Omenești pe Mare, iar trei marinari au fost răniți, dintre care doi au suferit arsuri.
Doi membri ai echipajului au relatat, în exclusivitate pentru Digi24, că nava ar fi fost atacată de drone. Timonierul Aleksandre Megrelidze (Georgia) a spus că a fost lovită de „trei aparate” în timpul nopții și că prima lovitură a fost „foarte puternică” la tribord, după care „zona de locuit” și „puntea de comandă” erau distruse.
În același timp, el a descris intervenția de urgență pentru acordarea primului ajutor și evacuare, menționând răni grave în rândul unor membri ai echipajului.
Bucătarul-șef al navei, Alexander Arro Jr., a declarat că explozia s-a auzit în jurul orei 23:00, moment în care nava ar fi rămas fără curent electric și s-a simțit miros de fum. El a susținut că ar fi fost două drone inițial (una în camera motoarelor și alta în zona de locuit), urmate de o a treia lovitură „în nici trei ore”, iar salvarea ar fi venit după „patru sau cinci ore” de la incident.
Autoritățile române continuă ancheta pentru a stabili „cu exactitate circumstanțele” în care nava a fost lovită. În acest stadiu, informațiile despre numărul dronelor și succesiunea loviturilor provin din mărturiile echipajului, așa cum sunt prezentate de Digi24.
Recomandate
Incendiul de pe nava cu GPL lovită în Marea Neagră a impus un perimetru de securitate și ocolirea zonei de către alte nave , în condițiile în care flăcările se manifestau în continuare, potrivit Digi24 . Publicația a prezentat primele imagini de la bord, în care se văd incendiul și plutele folosite la salvarea echipajului. Operațiunea de salvare a fost desfășurată de angajații Agenției de Salvare a Vieții Omenești pe Mare . Incidentul a avut loc în afara apelor teritoriale ale României, nava fiind atacată în apropiere de Sulina . Ce se știe despre navă și încărcătură Nava plecase din Egipt și se îndrepta spre Ucraina, având la bord 17 marinari. Evenimentul s-a petrecut la aproximativ 20 de mile marine (aprox. 37 km) sud-est de localitatea Sfântu Gheorghe. Conform informațiilor prezentate, nava transporta aproximativ 3.800 de tone de propan. Efecte operaționale imediate: ancorare și restricții de navigație Autoritățile au ancorat nava și au stabilit un perimetru de securitate în zonă, astfel încât navele aflate în apropiere să evite aria afectată. În imaginile difuzate se observă flăcările de la bord și plutele cu care au fost evacuați membrii echipajului. Victime și intervenție medicală Trei dintre marinari au fost răniți și au fost transportați la spitalul din Tulcea. În material nu sunt oferite detalii suplimentare despre starea lor sau despre amploarea pagubelor. [...]
Instalarea platformei Neptun Deep mută proiectul în faza care poate schimba balanța gazelor în România , cu efecte directe asupra securității energetice și asupra prețurilor pe termen mediu, potrivit Digi24 . Premierul interimar Ilie Bolojan spune că, odată cu începerea exploatării, România ar urma să devină cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană. Într-o postare pe Facebook, Bolojan a transmis că Romgaz și OMV Petrom au încheiat „una dintre cele mai importante etape” ale proiectului Neptun Deep, prin montarea platformei offshore și a structurii de susținere pe fundul Mării Negre. Potrivit lui, structura are o înălțime totală de peste 220 de metri și o greutate de peste 16.000 de tone, fiind transportată și instalată cu nave speciale în ultimele luni. Ce urmează operațional: conductă, racorduri și testare Șeful Executivului a precizat că instalarea platformei și a conductei de 160 de kilometri care face legătura cu țărmul sunt etape esențiale, iar lucrările vor continua în următoarele luni, prin realizarea racordurilor și testarea instalațiilor. Calendarul indicat de premierul interimar este ca exploatarea gazului să înceapă „din anul viitor”. Miza economică invocată: industrie, agricultură, prețuri Bolojan a legat proiectul de efecte economice mai largi, susținând că noile cantități de gaze ar putea sprijini relansarea industriei și agricultura, inclusiv prin asigurarea îngrășămintelor din producția internă, menționând combinatul Azomureș. În același mesaj, el a afirmat că gazul pentru consumul locuințelor ar putea fi asigurat „la un preț stabil” în anii următori. „Exploatarea gazelor din Marea Neagră transformă România într-un actor relevant în furnizarea securității energetice în regiune și în cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană.” La final, premierul interimar a mulțumit echipelor de proiect ale Romgaz și OMV Petrom pentru „respectarea programului de lucrări”. [...]
Amenințările houthi au început să schimbe rutele petroliere, crescând riscul de scumpiri la energie , după ce două nave care transportau țiței saudit către Asia au întors din drum în Marea Roșie, pe fondul riscurilor de securitate din zona strâmtorii Bab el-Mandeb , potrivit Digi24 . Mișcarea houthi din Yemen, aliniată cu Iranul, a anunțat o „blocadă navală” asupra Arabiei Saudite și a transmis transportatorilor că va ataca orice navă care încarcă sau descarcă petrol saudit. În acest context, două petroliere care încărcaseră țiței în portul saudit Yanbu (la Marea Roșie), cu destinația China și India, și-au modificat marți traseul: au făcut cale întoarsă și s-au îndreptat spre Canalul Suez, în loc să iasă prin Bab el-Mandeb către Oceanul Indian. De ce contează: exporturile saudite și logistica regională, sub presiune Grupul britanic de gestionare a riscurilor maritime Vanguard a apreciat că acestea sunt „primele modificări confirmate” ale rutelor petroliere comerciale după embargoul anunțat de houthi și că situația ar putea amplifica perturbările exporturilor de țiței saudit și ale transportului maritim regional. Marea Roșie devenise o rută alternativă importantă pentru exporturile saudite, în condițiile în care Strâmtoarea Ormuz (ieșirea din Golf) este menționată ca fiind închisă, iar volumele erau deviate prin conducte către Yanbu. Context militar: escaladare SUA–Iran și amenințări asupra Bab el-Mandeb În același tablou de escaladare, forțele americane au bombardat peste noapte ținte în sudul și vestul Iranului, iar Teheranul a vizat situri americane din Bahrain, Kuweit și Iordania; un petrolier a fost lovit în Strâmtoarea Ormuz, la intrarea în Golf, relatează Reuters (link în sursă). Președintele SUA, Donald Trump, a spus că houthii nu au închis încă Bab el-Mandeb („Poarta Lacrimilor”), dar a avertizat că SUA vor acționa dacă se va întâmpla: „Până acum nu s-a întâmplat. S-ar putea întâmpla, dar ne ocupăm de lucruri. Dacă se întâmplă așa ceva, ne ocupăm noi.” Primele efecte în piață: petrolul și carburanții, în creștere Pe fondul tensiunilor, prețurile petrolului au crescut cu peste 2% marți, iar țițeiul Brent a oscilat peste 91 de dolari pe baril. În SUA, benzina a trecut de 4 dolari pe galon (aprox. 3,8 litri), semnalând presiuni în lanț asupra costurilor de transport și, implicit, asupra prețurilor din economie. [...]
Marile festivaluri pot deveni un motor economic mai stabil dacă statul oferă predictibilitate fiscală , susține ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare , într-o postare citată de Digi24 . Mesajul pune accentul pe turismul de evenimente ca sector cu efecte „în lanț” în economie, dar condiționează dezvoltarea de un cadru fiscal „competitiv”. Nazare afirmă că cele mai mari festivaluri din România adună anual peste 1 milion de participanți, atrag zeci de mii de turiști străini și generează „un impact economic de milioane de euro”, mobilizând totodată investiții private în organizare, infrastructură și servicii. De ce contează: efectul de multiplicare în economie Potrivit ministrului, fiecare turist venit la un festival înseamnă cheltuieli directe în economie – nopți de cazare, consum la restaurante, transport, cumpărături și servicii locale – care se traduc în venituri pentru antreprenori, locuri de muncă și încasări suplimentare atât la bugetele locale, cât și la bugetul de stat. În paralel, Nazare susține că astfel de evenimente funcționează și ca instrument de promovare externă, care poate crește interesul pentru turism, investiții și pentru organizarea altor evenimente internaționale în România. Ce propune Ministerul Finanțelor Nazare spune că, din perspectiva Ministerului Finanțelor, este „obligatoriu” un cadru fiscal predictibil și competitiv care să încurajeze investițiile private și să stimuleze activități cu efecte economice în lanț. El precizează că au fost demarate grupuri de lucru dedicate pentru a aduce „mai multă echitate fiscală” în acest sector. În viziunea sa, România „are toate șansele” să devină una dintre principalele destinații europene pentru turismul de evenimente, însă transformarea potențialului într-un avantaj economic pe termen lung depinde de stabilitate și predictibilitate fiscală. [...]
Rusia accelerează construirea unei rețele proprii de internet prin satelit, cu finanțare publică de peste 100 de miliarde de ruble, pe fondul restricțiilor legate de Starlink . Potrivit Digi24 , Moscova a lansat un nou lot de sateliți Rassvet pe orbită joasă, într-un proiect prezentat drept alternativă la rețeaua Starlink a SpaceX, cu potențiale utilizări și în domeniul militar. Constelația numără în prezent până la aproximativ 40 de sateliți, însă Serhii „Flash” Beskrestnov, consilier al președintelui Ucrainei pentru tehnologie în domeniul apărării, spune că noii sateliți nu și-au ocupat încă pozițiile în rețea, lucru așteptat „în curând”. Același oficial estimează că Rusia ar avea nevoie de „cel puțin câteva sute” de sateliți pentru ca sistemul să poată fi folosit eficient în scopuri militare, inclusiv pentru capacități C3 (comandă, control și comunicații). Ținte declarate: internet global, dar și aplicații militare Rusia susține că Rassvet ar urma să ofere internet în bandă largă cu acoperire globală, cu viteze de până la 1 Gbps pentru fiecare terminal și o latență de până la 70 de milisecunde. În paralel, analiști occidentali și ucraineni avertizează că rețeaua ar putea avea aplicații militare importante, de la comunicații securizate la conectivitate pentru forțele ruse. Pentru comparație, Beskrestnov notează că SpaceX operează peste 15.000 de sateliți, OneWeb are aproximativ 600–700, iar Project Kuiper (Amazon) ar fi lansat circa 400–500, cu planuri de extindere până la aproximativ 4.000. Cine dezvoltă proiectul și ce planuri are pentru 2027–2035 Potrivit publicației Militarniy, compania aerospațială rusă Bureau 1440 a lansat primul lot operațional al constelației Rassvet la sfârșitul lunii martie: 16 sateliți care s-au separat de racheta Soyuz-2.1b și au fost transferați către centrul de control al misiunii. Sateliții sunt construiți pe platforma proprie a companiei și includ, între altele, comunicații 5G NTN (rețele 5G non-terestre, adică prin satelit), terminale laser pentru legături între sateliți și propulsie cu plasmă. Planurile menționate în articol indică: o constelație inițială de 350 de sateliți; peste 250 de sateliți lansați până în 2027, când ar urma să înceapă serviciile comerciale; posibilitatea depășirii pragului de 900 de sateliți până în 2035. Directorul general al Iks Holding, Alexei Șelobkov, a confirmat la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg, pe 5 iunie, intenția de lansare a serviciului comercial în 2027. Costuri și finanțare: buget federal plus investiții proprii Proiectul este finanțat cu 102,8 miliarde de ruble (aproximativ 1,36 miliarde de dolari, adică aprox. 6,1 miliarde de lei) din bugetul federal al Rusiei, prin programul național „Economia Datelor”. În plus, Bureau 1440 intenționează să investească încă 329 de miliarde de ruble (aproximativ 4,36 miliarde de dolari, adică aprox. 19,6 miliarde de lei) din fonduri proprii până în 2030. Probleme operaționale și contextul războiului La începutul lunii iunie, Rassvet a pierdut unul dintre primii sateliți operaționali, la câteva luni după lansare. Kommersant a relatat că firma a confirmat pierderea și a precizat că 15 dintre cei 16 sateliți lansați în martie în prima desfășurare operațională sunt încă pe orbită joasă. Proiectul a căpătat o importanță mai mare după ce SpaceX a întrerupt accesul la Starlink pentru utilizare militară de către Rusia. În același timp, în războiul Rusia–Ucraina, Starlink este descris ca având un rol tot mai important, inclusiv prin utilizarea de către forțele ucrainene pentru drone, în condițiile în care serviciul este interzis în Rusia, iar folosirea lui este sancționată cu amenzi. [...]
Renovarea noului sediu al Ministerului Apărării din Slovacia, estimată la 53 de milioane de euro (aprox. 265 milioane lei), a declanșat un scandal public și o anchetă penală , după ce autoritățile au prezentat clădirea – un turn de 27 de etaje din Bratislava – ca pe o investiție „avantajoasă”, potrivit Digi24 . Clădirea, un fost bloc de cazarmă din perioada comunistă, a fost poreclită de localnici „știuletele”. După inaugurare, proiectul a atras critici puternice în spațiul public, inclusiv din partea opoziției, care a catalogat investiția drept „cel mai scump știulete din lume”. Materialul Digi24 citează o relatare AFP, preluată de Agerpres. Investiția care a ajuns în atenția procurorilor Parchetul investighează o plângere penală legată de o lucrare separată din proiect: renovarea unui zid de beton de 700 de metri, în valoare de 958.000 de euro (aprox. 4,8 milioane lei). Potrivit articolului, zidul ar fi fost revopsit pentru a crea impresia unui zid de cărămidă. Ministrul Apărării, Robert Kaliňák , a negat orice faptă ilegală. „Etichete de preț” și cheltuieli contestate La deschiderea clădirii pentru public, au fost afișate în interior etichete cu prețuri, comparând nivelul pieței cu sumele pe care ministrul susține că le-a plătit statul, în încercarea de a demonstra că achizițiile au fost făcute la costuri mai mici. Exemplele menționate includ: o canapea evaluată inițial la 4.500 de euro, cumpărată cu aproximativ 2.000 de euro; un cuier redus de la 620 de euro la 330 de euro; o chicinetă la fiecare etaj, aproape 8.000 de euro, fără electrocasnice; un ecran LED exterior de 400.000 de euro (aprox. 2 milioane lei), care este oprit de luni de zile. Opoziția a criticat cheltuielile ca fiind nepotrivite într-un context de reducere a cheltuielilor publice, în timp ce ministrul a apărat achizițiile, descriind mobilierul drept „de gamă medie”, din materiale durabile, proiectat să reziste 30–50 de ani. Context bugetar: ținta NATO și presiunea austerității Slovacia alocă 2% din PIB pentru apărare de la invazia Rusiei în Ucraina, în linie cu directivele NATO. Totuși, potrivit articolului, Banca Centrală slovacă se așteaptă ca nivelul să scadă sub acest prag în acest an, pe fondul austerității și al tensiunilor politice din coaliția condusă de premierul Robert Fico privind sprijinul pentru Ucraina. În acest context, disputa privind costurile sediului Ministerului Apărării riscă să capete și o dimensiune politică și de control al cheltuirii banului public, pe măsură ce ancheta procurorilor avansează. [...]
