Știri
Știri din categoria Bănci
ING Bank România a înregistrat întârzieri la procesarea unor plăți, inclusiv salarii, pensii și alocații, pe fondul unui volum ridicat de tranzacții, potrivit Economica.net. Situația a fost semnalată miercuri, 8 aprilie 2026, de angajați ai Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) care au conturi la ING și au constatat că nu le-au intrat salariile la data obișnuită.
Conform informațiilor publicate, problema i-a afectat pe cei care încasează veniturile pe carduri și conturi deschise la ING, în timp ce colegi ai acestora, cu conturi la alte bănci, au primit banii în mod normal. În paralel, Economica.net notează că au fost identificate cazuri similare și în alte instituții, inclusiv în zona plăților de pensii și alocații.
Nemulțumirile au fost amplificate de lipsa unor explicații punctuale în primele ore, iar clienții au primit mesaje care indicau întârzieri din cauza numărului mare de tranzacții. Contactați telefonic, reprezentanții ING ar fi transmis același tip de răspuns, prin intermediul unui sistem automatizat.
„Pe parcursul zilei de astăzi, am înregistrat un volum dublu al operațiunilor de procesare a plăților față de o zi obișnuită, fapt care a generat întârzieri în finalizarea transferurilor. Ne cerem scuze pentru disconfortul creat și dorim să îi asigurăm pe clienții noștri că echipele au fost implicate activ în procesarea tuturor plăților, astfel încât pâna la finalul zilei toate sumele au fost debitate in contul beneficiarilor.”
Banca a indicat, așadar, că întârzierile ar urma să fie recuperate în cursul aceleiași zile, iar toate plățile să fie procesate până la finalul zilei de 8 aprilie. ING este una dintre cele mai mari bănci din România după numărul de clienți cu conturi curente, iar astfel de sincope pot afecta un număr mare de beneficiari atunci când apar blocaje la procesarea transferurilor în masă.
Recomandate
ING a redus la 0,6% prognoza de creștere a României în 2026 , pe fondul unei închideri slabe a anului trecut, potrivit Profit.ro . Economiștii ING Bank România, Valentin Tătaru și Ștefan Posea, arată că economia a încheiat 2025 „cu dificultăți vizibile”, după o contracție trimestrială pronunțată în ultimul trimestru. Datele citate indică o scădere a PIB de 1,9% în T4 2025 față de trimestrul anterior și o creștere anuală de doar 0,1%. Pe întreg anul 2025, avansul economic a încetinit la 0,6%, de la 0,9% în 2024. Economiștii subliniază că, excluzând perioada pandemiei, scăderea din T4 2025 este cea mai mare de după 2012. Revizuirile operate de Statistică au înrăutățit, de asemenea, imaginea de ansamblu. În special, pentru T1 2025, o creștere inițială de 0,1% a fost revizuită la o scădere de 0,6%. În plus, noile date arată că România a trecut printr-o recesiune și în prima parte a lui 2024, după ce T1 2024 a fost revizuit de la 0 la -0,4%, urmat de -0,4% în T2 2024. În lipsa detaliilor complete pentru T4 2025, ING anticipează că principalii factori ai contracției au fost consumul privat și, probabil, investițiile private mai slabe. În același timp, banca consideră că investițiile publice au avut o contribuție pozitivă și au limitat amplitudinea scăderii. Pe acest fundal, ING a tăiat prognoza de creștere pentru 2026 de la 1,4% la 0,6%, invocând un „efect de carry-over” (moștenirea statistică a unui final de an slab) substanțial negativ. Economiștii avertizează că, dacă nu vor mai exista alte revizuiri ale datelor, economia va avea nevoie de un ritm mai bun doar pentru a rămâne pe plus. Principalele elemente evidențiate de ING pentru 2026 includ: consum probabil scăzut o perioadă, pe fondul dinamicii negative a salariilor reale, cu presiune pe cerere cel puțin până la jumătatea anului; așteptări pentru un an record al intrărilor de fonduri europene, cu sprijin pentru investiții, dar cu efect mai vizibil spre finalul lui 2026 și în 2027; posibilitatea unei inflații mai mici decât se anticipa, ceea ce ar putea încuraja BNR să relaxeze mai devreme politica monetară; risc de presiune asupra guvernului pentru a tempera ritmul consolidării fiscale, în contextul încetinirii economice. În ceea ce privește politica monetară, ING își menține scenariul unei reduceri a ratei cheie la ședința BNR din mai și vede dobânda coborând de la 6,5% în prezent la 5,5% la finalul anului. [...]
UniCredit va contesta raportul preliminar al Consiliului Concurenței după investigația privind o posibilă înțelegere între bănci la stabilirea ROBOR, potrivit Profit.ro . Banca a informat Bursa de Valori București (BVB), unde are obligațiuni listate, că a primit documentul și că va contesta concluziile, inclusiv în privința amenzilor propuse. Raportul preliminar a fost emis în urma investigației declanșate din oficiu de Consiliul Concurenței la 24 octombrie 2022, care vizează o presupusă practică concertată privind „fixarea” (procedura de stabilire) coordonată a valorii ROBOR de către cele 10 bănci participante la stabilirea indicelui. UniCredit susține că raportul este o etapă intermediară și nu reprezintă, în sine, o decizie cu efecte juridice. „Raportul sus-menționat reprezintă o etapă intermediară din cadrul procedurilor derulate de către Consiliul Concurenței in legătura cu această investigație și nu constituie o decizie generatoare de efecte juridice.” Conform Profit.ro , băncile au la dispoziție 30 de zile pentru a formula apărări și opinii înainte ca instituția să își însușească sau nu raportul și să adopte o decizie formală. O eventuală decizie de amendare este așteptată în mai-iunie, înainte de expirarea actualului mandat al conducerii Consiliului Concurenței, mai notează publicația. În comunicarea transmisă BVB, UniCredit afirmă că respectă cerințele legale și de reglementare și că va continua să trimită argumente împotriva concluziilor raportului preliminar și a sancțiunii propuse, urmând să își susțină poziția în etapele viitoare ale procedurii. Anunțuri similare la bursă au făcut și alte bănci vizate, inclusiv BCR, Banca Transilvania și BRD. Investigația vizează 10 instituții care participă la calculul ROBOR: Banca Transilvania, BCR, BRD-Societe Generale, ING Bank, Raiffeisen Bank, CEC Bank, UniCredit Bank, OTP Bank România, EximBank și Intesa Sanpaolo România. [...]
Banca Transilvania este banca principală pentru 70% dintre brandurile românești de top , conform unei analize publicate de Ziarul Financiar . Această ediție a analizei „Branduri românești” evidențiază rolul semnificativ al Băncii Transilvania în ecosistemul economic local, fiind implicată în deciziile și planurile companiilor românești de succes. Analiza, lansată în martie 2026, cuprinde 100 de branduri românești care au avut un impact semnificativ asupra economiei naționale. Aceste companii provin din diverse orașe ale țării, inclusiv București, Cluj, Bacău, Iași, Sibiu, Brașov, Timișoara, Alba, Craiova, Buzău, Satu Mare și Arad. Pentru Banca Transilvania, a fi banca principală pentru aceste companii înseamnă nu doar furnizarea de servicii bancare, ci și participarea activă în dezvoltarea și implementarea strategiilor lor de afaceri. Banca joacă un rol esențial într-un ecosistem economic în care fiecare jucător contribuie la creșterea și dezvoltarea societății. „Pentru Banca Transilvania, înseamnă să fie parte din deciziile, planul și curajul lor, dar – la nivel mult mai mare – să aibă un rol activ într-un ecosistem în care fiecare jucător contribuie și aduce ceva valoros economiei și societății.” În prezent, peste 550.000 de companii, de la start-up-uri la corporații mari, colaborează cu Banca Transilvania. Aceasta se numără și ea printre brandurile românești remarcate de Ziarul Financiar în cadrul analizei. Lista orașelor din care provin aceste companii include: București Cluj Bacău Iași Sibiu Brașov Timișoara Alba Craiova Buzău Satu Mare Arad Această implicare a Băncii Transilvania subliniază importanța sa ca pilon financiar pentru companiile românești și contribuția sa la dezvoltarea economică a țării. În plus, banca își extinde constant serviciile și inițiativele pentru a sprijini inovația și creșterea economică, așa cum reiese și din alte proiecte și parteneriate recente. [...]
Succesul Revolut în România indică o cerere neacoperită de băncile locale , potrivit Profit.ro , care relatează declarațiile lui Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, făcute la Conferința The Economist, eveniment la care Profit.ro este partener. Chirițoiu a legat creșterea Revolut de existența unei nevoi în piață pe care sistemul bancar autohton nu a reușit să o satisfacă, sugerând că adoptarea rapidă a serviciilor fintech (companii de tehnologie financiară) reflectă așteptări ale clienților privind produse și experiențe digitale. „Succesul Revolut în România arată că a fost cerere, pe care sistemul bancar autohton nu a acoperit-o”, spune Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliul Concurenței, la Conferința The Economist, cu Profit.ro partener. Mesajul vine în contextul în care competiția pe zona serviciilor financiare digitale s-a intensificat, iar soluțiile de tip aplicație mobilă au câștigat teren în rândul consumatorilor. Din perspectiva autorității de concurență, astfel de evoluții pot semnala atât schimbări de comportament, cât și spații rămase neacoperite de oferta tradițională. În materialul video publicat de Profit.ro, intervenția șefului Consiliului Concurenței este prezentată ca un exemplu de discuție despre dinamica pieței bancare și despre felul în care intrarea unor jucători noi poate pune presiune pe instituțiile consacrate să își adapteze produsele și canalele de distribuție. [...]
Banca Transilvania a acordat o finanțare de peste 50 de milioane de euro în Italia pentru hotelul Hampton by Hilton Venice Isola Nuova. Împrumutul a fost acordat prin Sucursala BT Italia și este destinat refinanțării costurilor de dezvoltare a proiectului hotelier din zona metropolitană a Veneției. Banca spune că aceasta este cea mai mare finanțare transfrontalieră (cross-border, adică derulată între două jurisdicții) realizată până acum de instituție, pe fondul extinderii activității sale internaționale. În comunicat, BT încadrează tranzacția drept o investiție strategică în industria ospitalității din Veneția, una dintre cele mai vizitate destinații turistice din Europa. Hampton by Hilton Venice Isola Nuova este administrat de UAB Apex Alliance Hotel Management și are peste 300 de camere. Conform băncii, hotelul vizează atât turiștii, cât și segmentul corporate și urmărește să contribuie la modernizarea ofertei de cazare din regiune. „Această tranzacție reprezintă cea mai mare finanțare în cadrul parteneriatului nostru cu Banca Transilvania, fiind pe măsura ambițiilor noastre în Italia.” BT mai precizează că Sucursala BT Italia are peste 7.000 de clienți, dintre care aproximativ 300 sunt companii, și că unitatea este folosită pentru finanțări transfrontaliere și pentru dezvoltarea relației cu mediul de afaceri româno-italian și diaspora românească din Italia. În același comunicat, banca reamintește că Banca Transilvania (BVB: TLV) are o cotă de piață de 23% în România, aproximativ 5 milioane de clienți și o rețea de 530 de sedii. [...]
Potrivit www.raiffeisen.ro , Michael Höllerer este propus să preia președinția Consiliului de Supraveghere al Raiffeisen Bank România. Numirea ar urma să fie votată în Adunarea Generală a Acționarilor din 30 aprilie 2026, iar mandatul vizat pentru funcția de președinte este de patru ani. Banca precizează că numirea devine efectivă după autorizarea Băncii Naționale a României. În comunicat, Raiffeisen leagă propunerea de „continuitatea strategiei de creștere” și de angajamentul grupului Raiffeisen Bank International (RBI) față de piața locală. „România este o piață de bază pentru RBI și va rămâne o prioritate clară, așa cum demonstrează și decizia recentă de a achiziționa Garanti BBVA, un pas pe care îl salut și îl susțin cu tărie.” În prezent, Michael Höllerer este CEO al Raiffeisenlandesbank Niederösterreich-Wien și al Raiffeisen-Holding Niederösterreich-Wien, iar de la 1 iulie 2026 urmează să îl succeadă pe Johann Strobl în funcția de CEO al Raiffeisen Bank International. Raiffeisen mai arată că Höllerer are peste 20 de ani de experiență în banking și a ocupat, între altele, poziții de conducere în cadrul grupului, inclusiv CEO al Raiffeisen Capital Management și membru al Comitetului Director al Raiffeisen Bank Polska. Elementele-cheie ale calendarului și ale numirii, așa cum sunt prezentate de bancă, sunt: 30 aprilie 2026: propunerea de numire ca membru al Consiliului de Supraveghere este supusă votului în Adunarea Generală a Acționarilor; ulterior: preluarea mandatului de președinte al Consiliului de Supraveghere pentru 4 ani; condiție: numirea devine efectivă după autorizarea BNR; 1 iulie 2026: Höllerer urmează să preia funcția de CEO al Raiffeisen Bank International, în succesiunea lui Johann Strobl. Raiffeisen indică faptul că această succesiune vine în contextul deciziei lui Johann Strobl de a nu solicita prelungirea mandatului său în Comitetul Director, care expiră în februarie 2027, pentru a permite o tranziție graduală. În comunicat, Raiffeisen Bank România mai menționează că deservește aproximativ 2,3 milioane de clienți pe piața locală. [...]
