Știri
Știri din categoria Transport și logistică

Noile rute Wizz Air de la Oradea sunt puse sub presiunea gradului de ocupare, care va decide extinderea rețelei. La inaugurarea curselor către Roma Fiumicino și Dortmund, operate de două ori pe săptămână, autoritățile locale au transmis, potrivit Adevărul, că utilizarea constantă a zborurilor va cântări direct în deschiderea altor destinații.
Evenimentul a avut loc duminică pe Aeroportul Oradea, în prezența premierului Ilie Bolojan, care a ajuns acolo în contextul inaugurării noilor rute și al plecării unei curse spre București. Conform relatării, după aterizarea cursei venite de la Roma, Bolojan a discutat cu primarul Oradiei, Florin Birta, și cu directorul aeroportului, Răzvan Horga, iar ulterior a fost oprit de pasageri pentru fotografii și strângeri de mână. La final, premierul s-a așezat la coada de îmbarcare pentru zborul spre București, însoțit de doi agenți SPP.
Cursele Wizz Air către Roma Fiumicino și Dortmund sunt programate de două ori pe săptămână, în zilele de miercuri și duminică.
Președintele Consiliului Județean Bihor, Mircea Mălan, a spus că noile rute ar urma să ajute atât călătoriile locuitorilor din județ, cât și revenirea în țară a celor stabiliți în străinătate, dar a insistat asupra unui punct practic: gradul de ocupare va influența lansarea altor destinații.
În același registru, primarul Florin Birta a legat prezența lui Ilie Bolojan de o „coincidență de program” și a susținut că aeroportul ar putea depăși în acest an pragul de 300.000 de pasageri, adăugând că zborul spre Milano Bergamo are deja un grad de ocupare de peste 90%.
Birta a făcut referire și la criticile privind susținerea financiară a Aeroportului Oradea, după ce subiectul a fost invocat recent în Parlament de liderul interimar al PSD, Sorin Grindeanu. În acest context, mesajul autorităților locale a fost că nivelul traficului și al încărcării curselor ar trebui să fie criteriul care validează extinderea rețelei de zboruri.
Recomandate

Wizz Air adaugă din 26 septembrie o legătură directă Roma–Constanța , într-un moment în care își ajustează capacitatea și are în analiză reduceri în România , potrivit Profit . Noua rută va fi operată de pe Aeroportul Roma Fiumicino către Aeroportul Internațional „Mihail Kogălniceanu” din Constanța. Zborurile sunt programate de două ori pe săptămână, marțea și sâmbăta, conform datelor de pe site-ul companiei. Ce înseamnă operațional noua rută Extinderea din Roma vine în contextul în care Wizz Air a lansat în septembrie încă trei curse din capitala Italiei și se pregătește să primească a 17-a aeronavă Airbus A321neo la baza de acolo, descrisă drept cea mai mare a companiei din Italia. Wizz Air a ajuns al doilea mare operator aerian din Italia după numărul de pasageri și a inaugurat recent a șaptea bază din țară, la Torino. În paralel, compania a decis să reducă capacitatea de iarnă cu 5%, alăturându-se altor operatori care și-au temperat planurile de creștere, pe fondul războiului din Iran, mai notează publicația. Contextul mai larg: presiune pe capacitate și personal în România Pe piața locală, Wizz Air are în prezent 40 de avioane alocate bazelor din România, însă există și un scenariu „aflat în analiză” care ar presupune reducerea flotei cu patru aeronave (două A320ceo, un A321neo și un A321ceo), conform Airlines Travel, citată de Profit. În acest scenariu, ajustările ar viza: Cluj-Napoca: de la 7 la 6 aeronave Iași: de la 4 la 3 aeronave Craiova: de la 2 la 1 aeronavă București Băneasa: de la 2 la 1 aeronavă Implementarea unor eventuale reduceri ar urma să aibă loc în a doua jumătate a exercițiului financiar 2027, iar impactul asupra posturilor este prezentat ca potențial, nu automat. Separat de scenariul de flotă, compania „vrea să declanșeze” concedieri colective în România, la bazele de la Iași, București, Craiova și Cluj: din 1.892 de salariați ar urma să fie afectați 172, cu concedieri în octombrie–noiembrie 2026, conform Apix, care publică o notificare către angajați. Documentul indică drept criterii de departajare performanța (pe baza ultimei evaluări) și, dacă aceasta nu permite diferențierea, vechimea în cadrul grupului Wizz Air. Ținte de creștere, dar cu ajustări pe termen scurt Wizz Air a transportat 69,7 milioane de pasageri în anul fiscal 2026 și operează 269 de aeronave. Pe termen mediu, compania și-a setat obiective de venituri de 10 miliarde de euro (aprox. 50 miliarde lei) și o marjă de 10% din câștigurile înainte de dobânzi și impozite până în anul fiscal 2030, cu o flotă-țintă de 335 de aeronave și 127 de milioane de pasageri anual. Pe termen scurt, însă, mixul de extinderi punctuale (precum Roma–Constanța) și tăieri de capacitate/rute sugerează o reconfigurare atentă a rețelei, în funcție de cerere și costuri. [...]

Wizz Air reia din toamnă zborurile din România către Abu Dhabi și Dubai , într-o relansare mai amplă a rutelor spre Orientul Mijlociu, după o pauză determinată de probleme operaționale și de contextul de securitate din regiune, potrivit Economedia . Pentru piața locală, miza este revenirea unor conexiuni directe cerute de pasageri, dar operate „sub evaluări continue” de risc. Compania a relansat în această săptămână zborurile către Jeddah și Amman și a reconfirmat reluarea curselor către Abu Dhabi și Dubai începând cu 25 octombrie 2026. Wizz Air oprise aceste zboruri după probleme cauzate de nisip la motoarele avioanelor și pe fondul turbulențelor geopolitice din regiune. Ce se reia din România: rute, date, frecvențe și tarife Din România, Wizz Air reia două rute: Cluj-Napoca – Abu Dhabi : din 27 octombrie 2026 , 2 zboruri pe săptămână , bilete de la 39,99 euro (aprox. 200 lei ) pe segment. București – Dubai : din 25 octombrie 2026 , frecvență zilnică (7/săptămână) , bilete de la 79,99 euro (aprox. 400 lei ) pe segment. Biletele pentru toate cele patru destinații sunt deja disponibile, iar compania descrie aceste rute drept unele dintre cele mai populare din Orientul Mijlociu. De ce contează: reluare condiționată de evaluări de siguranță Reluarea treptată a zborurilor vine după „cea mai recentă evaluare” și după actualizările Agenției Uniunii Europene pentru Siguranța Aviației (EASA) privind recomandările pentru zonele de conflict din regiune, alături de evaluările operaționale și de securitate ale companiei. Wizz Air spune că va monitoriza îndeaproape situația și se va coordona cu autoritățile relevante, iar zborurile rămân supuse unor evaluări operaționale și de securitate continue. Extinderea rețelei: 12 rute și 49 de zboruri săptămânale În total, compania indică o relansare care acoperă 12 rute și 49 de zboruri săptămânale , cu tarife „începând de la 24,99 euro” (aprox. 125 lei ). „Suntem încântați să confirmăm revenirea destinațiilor Dubai, Abu Dhabi, Jeddah și Amman în rețeaua Wizz Air.” „Cu 12 rute, 49 de zboruri săptămânale și tarife începând de la doar 24,99 de euro, Wizz Air face din nou Orientul Mijlociu mai accesibil și mai convenabil pentru călători.” (Declarații atribuite de companie Verei Jardan, Corporate Communications Manager la Wizz Air.) [...]

Portul Constanța este luat în calcul ca hub de intrare și distribuție pentru mărfurile sud-coreene în Europa , în contextul discuțiilor dintre Camera de Comerț și Industrie a României și Camera de Comerț și Industrie Busan, potrivit Newsweek . Miza este extinderea cooperării economice pe lanțul maritim–logistică, cu potențial de a crește fluxurile de import/export și de a consolida rolul Constanței în rutele comerciale Asia–Europa. Într-o întâlnire organizată luni, 16 noiembrie, de CCIR, delegația sud-coreeană a fost condusă de Yang Jae Saeng, președintele Camerei de Comerț și Industrie Busan. Discuțiile au vizat transportul maritim, logistica, industria navală și energia, cu accent pe dezvoltarea de parteneriate între porturile Constanța și Busan. Comerț bilateral: 831,46 milioane euro în 2025, cu deficit pe partea României Secretarul general al CCIR, Ovidiu-Ioan Silaghi, a indicat că schimburile comerciale România–Coreea de Sud au ajuns anul trecut la aproximativ 831,46 milioane de euro. Structura fluxurilor arată un dezechilibru: exporturile României au fost de circa 150 de milioane de euro, iar importurile din Coreea de Sud de aproximativ 682 de milioane de euro. Pe lângă zona portuară, CCIR a punctat potențial de dezvoltare în industria auto, IT, producția de echipamente electrice, energie, agricultură, construcții și infrastructură. „Pentru companiile coreene care doresc să își extindă prezența în Europa, Constanța poate fi o poartă importantă de intrare și distribuție a mărfurilor pe piața europeană.” De ce contează Busan pentru Constanța: volum și conectivitate globală Busan este cel mai mare port al Coreei de Sud și al doilea oraș ca mărime din țară, iar în 2026 marchează 150 de ani de la deschiderea portului. Conform informațiilor prezentate, portul ocupă locul șapte la nivel mondial la traficul de containere, ceea ce îl face un nod relevant pentru rute maritime cu volum mare. Yang Jae Saeng a amintit că relațiile dintre cele două camere de comerț datează din 2005 și au fost consolidate în 2024 prin semnarea unui acord de cooperare. El a mai spus că relațiile economice bilaterale s-au extins de la componente auto și oțel către energie nucleară, industria de apărare, construcții și infrastructură. „Busan este o poartă către Asia, iar Constanța, cel mai mare port de la Marea Neagră, este o poartă către Europa.” Ce urmează: evenimente de afaceri și o posibilă delegație la Busan CCIR a propus consolidarea parteneriatului cu instituția sud-coreeană, identificarea domeniilor de interes comun și organizarea unor evenimente de afaceri dedicate companiilor din ambele țări. Partea sud-coreeană a invitat, totodată, o delegație de afaceri românească la Busan, cu argumentul că o astfel de vizită ar putea accelera schimburile și ar facilita noi relații comerciale. [...]

Atacurile Rusiei au scos din uz aproape 400 de locomotive ucrainene în 2026, forțând Kievul să caute rapid material rulant la mâna a doua și finanțare externă pentru a menține funcționale transporturile de pasageri și marfă, potrivit Kyiv Post , care citează declarațiile ministrului ucrainean al infrastructurii, Mykola Kalashnyk . Kalashnyk a spus, într-o sesiune de întrebări și răspunsuri în parlamentul Ucrainei, că de la începutul invaziei la scară largă din 2022 au fost pierdute în total 630 de locomotive, iar aproape 400 dintre acestea doar în 2026. În același timp, Rusia și-a intensificat loviturile asupra infrastructurii feroviare, ceea ce pune presiune suplimentară pe rețeaua de transport și logistică a țării, conform relatării preluate de presa de stat Ukrinform. În primele zile ale lunii noiembrie au fost înregistrate aproape 15 atacuri asupra materialului rulant, a mai afirmat ministrul, cu efecte directe atât asupra transportului de pasageri, cât și asupra operațiunilor de marfă. Înlocuiri în lipsă și apel la sprijin extern Datele prezentate indică o deteriorare accelerată față de finalul lunii octombrie, când Kalashnyk raportase 605 locomotive avariate. El a precizat că o parte dintre acestea nu mai pot fi utilizate nici după reparații, din cauza daunelor severe. În acest context, Ucraina caută material rulant suplimentar de la aliați. Finlanda a anunțat transferul a 10 locomotive, iar Kievul poartă negocieri pentru sprijin suplimentar și cu alte țări. Finanțare de la Banca Mondială și achiziții simplificate până în 2027 Guvernul ucrainean finalizează, de asemenea, o finanțare nerambursabilă (grant) de aproximativ 100 milioane euro (aprox. 500 milioane lei) de la Banca Mondială, destinată achiziției a circa 60 de locomotive second-hand. În septembrie, Ucraina a simplificat procedurile de achiziție, permițând operatorului feroviar de stat Ukrzaliznytsia să cumpere locomotive folosite, piese de schimb și servicii conexe fără procedurile standard de licitație până în martie 2027, potrivit Ukrinform. Costuri în creștere și presiune pe rezultatele Ukrzaliznytsia Sprijinul internațional și finanțarea Băncii Mondiale urmăresc refacerea capacității operaționale a căilor ferate, pe fondul creșterii costurilor de reparații și al presiunilor financiare. Estimările preliminare indică un cost de până la 91 miliarde hrivne (2 miliarde dolari, aprox. 9,2 miliarde lei) pentru refacerea infrastructurii feroviare avariate, iar Ukrzaliznytsia estimează că va încheia 2026 cu o pierdere de 18 miliarde hrivne (395 milioane dolari, aprox. 1,8 miliarde lei). În paralel, atacurile rusești asupra infrastructurii feroviare au escaladat pe parcursul lui 2026, țintind tot mai des locomotive și trenuri de pasageri aflate în mișcare, nu doar infrastructura staționară. Ukrzaliznytsia a raportat peste 1.600 de atacuri asupra materialului rulant și infrastructurii în primele opt luni din 2026, iar Misiunea ONU de Monitorizare a Drepturilor Omului în Ucraina a verificat 130 de atacuri asupra infrastructurii feroviare între iunie și septembrie, după 142 în cele șase luni anterioare. [...]

Atacurile cu drone asupra infrastructurii feroviare din Ucraina cresc riscul de întreruperi logistice , după ce o dronă rusească a lovit marți dimineață, 10 noiembrie, un tren de navetiști aflat într-o stație din Sumî, fără victime, deoarece nu erau pasageri, iar echipajul se adăpostise, potrivit Kyiv Post . Operatorul feroviar de stat Ukrzaliznîțea a transmis că trenul se afla la peron în momentul impactului și a îndemnat călătorii să respecte alertele aeriene și să rămână în zone protejate în timpul atacurilor. Compania a precizat că nici pasageri, nici angajați feroviari nu au fost răniți, întrucât echipajul era într-un adăpost. Șeful Administrației Militare Regionale Sumî, Oleh Hrihorov, a confirmat separat că trenul a fost vizat și a spus că la bord nu se aflau pasageri. El a avertizat că forțele ruse continuă să atace transportul civil și infrastructura feroviară din regiune și a cerut populației să urmeze instrucțiunile de siguranță ale angajaților feroviari. Anunțurile inițiale nu au indicat ruta trenului și nici o evaluare detaliată a pagubelor. Ce s-a folosit în atac și ce a fost lovit Șeful Administrației Militare a orașului Sumî, Serhii Krîvoșeienko, a raportat că forțele ruse au folosit o dronă Molniya și o dronă FPV (first-person view, controlată de la distanță) cu comandă prin fibră optică împotriva infrastructurii din oraș, în cursul dimineții. Potrivit aceleiași relatări: o lovitură a avariat o clădire din zona industrială a districtului Kovpakivskîi; o altă lovitură a atins cabina unei locomotive diesel într-o stație. În paralel, Ukrzaliznîțea a descris ținta feroviară ca fiind un tren electric de navetiști, în timp ce administrația orașului a vorbit despre cabina unei locomotive diesel. Comunicatele nu explică diferența de terminologie și nici care dintre drone a lovit ținta feroviară. De ce contează pentru transport și logistică Incidentul din Sumî vine pe fondul unor atacuri repetate asupra trenurilor și stațiilor, care pun presiune pe echipamentele necesare menținerii serviciilor de transport de pasageri și marfă. Kyiv Post notează că, în lipsa aviației civile (suspendată), trenurile rămân esențiale pentru călătorii, evacuări și livrări de mărfuri. În context, publicația amintește atacurile consecutive asupra principalului nod feroviar din Dnipro la final de octombrie. Pe 29 octombrie, o dronă rusească cu propulsie cu reacție a lovit o platformă unde se afla un tren de navetiști spre Zaporijjea, iar bilanțul a urcat la 15 morți după decesul unui rănit, au spus autoritățile regionale pe 30 octombrie; cinci angajați feroviari s-au numărat printre cei uciși. Ukrzaliznîțea a afirmat că a emis avertizări și a ordonat evacuarea înainte de lovitură, dar oamenii au rămas în apropierea trenului, iar compania a anunțat ulterior o revizuire a protocoalelor de siguranță. Presiune pe materialul rulant și nevoia de înlocuiri Președintele Volodîmîr Zelenski a declarat pe 5 noiembrie că Rusia a avariat în 2026 mai multe locomotive decât în toți anii anteriori ai războiului la scară largă la un loc. Separat, ministrul de externe Andrii Sîbiha a spus în septembrie că peste 500 de locomotive ucrainene au fost avariate sau distruse de la începutul invaziei la scară largă, în februarie 2022. Ucraina a cerut partenerilor echipamente de înlocuire și protecție suplimentară pentru rețeaua feroviară. Finlanda a acceptat în octombrie să doneze gratuit 10 locomotive diesel și piese de schimb către Ukrzaliznîțea, ca parte a eforturilor de menținere a serviciilor în condițiile în care atacurile deteriorează materialul rulant și perturbă alimentarea cu electricitate. Oficialii ucraineni au subliniat că înlocuirile sunt necesare, dar nu elimină riscul unor lovituri ulterioare asupra trenurilor, stațiilor și facilităților de mentenanță. [...]

Panouri fluorescente și sancțiuni mai dure sunt puse pe masă pentru a reduce intrările pe contrasens pe autostrăzi , un risc operațional major într-o rețea unde viteza legală ajunge la 130 km/h, potrivit Digi24 . În vestul țării, administratorii drumurilor au început să monteze indicatoare noi în noduri rutiere și parcări, iar în paralel se discută înăsprirea cadrului legal. Un exemplu recent surprins pe A1, între Timișoara și Arad, arată un șofer de 73 de ani care a mers aproape doi kilometri pe contrasens, până când a provocat un accident. Pe fondul înmulțirii acestor cazuri, autoritățile încearcă să oprească greșeala „din nodul rutier”, înainte ca un vehicul să ajungă efectiv pe sensul opus. Ce măsuri se aplică deja în vest Direcția Regională de Drumuri și Poduri (DRDP) Timișoara a montat panouri fluorescente, cu semne mari și mesaje de tip „STOP! Acces interzis”, amplasate astfel încât să fie vizibile înainte de intrarea greșită pe autostradă. Conform declarațiilor din material, indicatoarele sunt instalate pe A1, A6 și A11 în zona de vest, precum și pe Centura Timișoara Sud. Mesajul operațional este simplu: odată intrat pe contrasens, ceilalți șoferi pot avea doar câteva secunde de reacție, în condițiile vitezelor ridicate de pe autostradă. Recomandările Poliției dacă ai greșit intrarea Chiar și cu panourile noi, polițiștii recomandă prudență și indică pașii de urmat pentru limitarea riscului: dacă ai ratat ieșirea, continui deplasarea până la următorul nod rutier; dacă observi că ai pătruns pe contrasens, oprești aproape de marginea carosabilului, în condiții de siguranță; pornești luminile de avarie; nu încerci să traversezi benzile de circulație; apelezi 112. Reglementare: sancțiunea actuală și proiectul mai dur din Parlament În prezent, șoferii prinși pe contrasens sunt amendați și rămân fără permis pentru 120 de zile, conform informațiilor prezentate. În plus, un proiect aflat în Parlament propune o măsură mai severă: anularea permisului și interdicția de a susține examen pentru un nou permis timp de trei ani, dacă șoferul comite această abatere. Proiectul a fost înregistrat la Senat și se află în procedură parlamentară, ceea ce înseamnă că forma finală și calendarul de aplicare pot suferi modificări. [...]