Analiză UBB: ROBOR a urmat coridorul de politică monetară al BNR în 2018–2025 - Autorii spun că nu apar abateri atipice în perioada vizată de investigația Consiliului Concurenței

Analiza RoEM-UBB susține că ROBOR nu a avut abateri atipice în perioada investigată de Consiliul Concurenței, iar comparația cu scandalul LIBOR este, din punct de vedere tehnic, forțată, potrivit Economica . Concluzia vine dintr-o analiză realizată de RoEM, proiect de cercetare al FSEGA din cadrul Universității Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca, care cere ca eventualele acuzații de manipulare să fie evaluate cu „rigoare tehnică”, financiar și juridic. Miza este una de reglementare și de încredere în indicatorii de piață: ROBOR este folosit ca reper în economie (inclusiv pentru credite cu dobândă variabilă), iar o eventuală confirmare a unor „anomalii” ar avea consecințe directe asupra costurilor de finanțare și asupra credibilității mecanismelor de formare a prețului pe piața monetară. De ce contează: intervalul 2018–2025 arată ROBOR „în coridorul BNR” Potrivit analizei RoEM-UBB FSEGA, evoluția ROBOR între trimestrul IV 2018 și trimestrul IV 2025 (perioadă care „se suprapune în mare măsură” peste intervalul vizat de investigația Consiliului Concurenței ) nu indică abateri sau evoluții atipice față de reperele de politică monetară ale BNR. Autorii notează că valorile medii ale ROBOR pe perioada analizată s-au situat în interiorul coridorului de politică monetară (diferența dintre rata dobânzii de creditare și rata dobânzii de depozit ale BNR). În plus, media simplă a ratelor ROBOR și ROBID este raportată ca fiind foarte apropiată de media ratei de politică monetară: 4,22% comparativ cu 4,26% . Ce este ROBOR și de ce nu e „o singură dobândă” Analiza reamintește că ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) nu este o rată unică, ci un set de cotații pe mai multe scadențe, folosite ca reper pentru costul lichidității în economie. Sunt menționate scadențe de la: overnight (O/N), tomorrow next (T/N), o săptămână (1W), o lună (1M), trei luni (3M), șase luni (6M), 12 luni (12M). O importanță aparte este atribuită ROBOR la 3 luni, utilizat timp de mai mulți ani ca reper frecvent pentru dobânzile la creditele ipotecare pe termen lung. Autorii subliniază și o caracteristică structurală: pe măsură ce scadența crește, volumul tranzacțiilor efective tinde să scadă, ceea ce este descris drept un comportament „firesc” al pieței (preferință pentru maturități scurte, cu riscuri mai reduse). Chiar și așa, cotațiile pe termene mai lungi rămân relevante ca reper de preț. Cum ar trebui judecate acuzațiile de manipulare Specialiștii citați (prin Fineco24news.ro ) cer evitarea interpretărilor simplificate și a politizării subiectului, insistând că orice argumente și dovezi pe care Consiliul Concurenței le va face publice trebuie analizate pe criterii de specialitate. „ROBOR trebuie înțeles atât ca un ansamblu de rate aplicabile tranzacțiilor de pe piața interbancară, cât și ca un reper care arată costul lichidității din economie. Din această perspectivă, evoluția sa și eventualele suspiciuni privind o posibilă manipulare trebuie analizate cu rigoare tehnică, din punct de vedere financiar și juridic, evitând interpretările simplificate sau politizarea subiectului.” În același timp, analiza plasează ROBOR în contextul economic mai larg: nivelul dobânzilor interbancare este influențat de lichiditatea din piață, așteptările privind economia, riscurile sistemice și, esențial, de politica monetară și inflație — motiv pentru care indicatorul nu poate fi evaluat izolat. (În context, Economica trimite și la un material anterior despre „ cea mai mare amendă” în cazul ROBOR , disponibil aici .) [...]