Industria turismului capitalizează „escapadele literare” - romanele și memoriile devin criteriu de alegere a destinațiilor, cu potențial și pentru România

„Escapadele literare” devin un pariu comercial pentru turismul cultural , pe măsură ce tot mai mulți călători își aleg destinațiile în funcție de romanele, memoriile și jurnalele pe care le citesc, potrivit Economedia . Tendința mută accentul de la vacanțele „clasice” la experiențe tematice și poate crea cerere pentru trasee, ghidaje și servicii locale legate de patrimoniu. Fenomenul este alimentat de interesul în creștere pentru experiențe autentice și turism cultural, iar literatura ajunge să funcționeze ca „filtru” de selecție: turiștii caută locurile în care se desfășoară acțiunea unor cărți sau care au inspirat autori cunoscuți, transformând lectura într-un criteriu de planificare a vacanței. Exemple de destinații alese după cărți Economedia citează o selecție publicată de The Guardian , în care cititori din mai multe țări povestesc cum anumite volume i-au convins să își planifice călătorii în locuri pe care altfel nu le-ar fi luat în calcul, iar experiența „a depășit așteptările”, oferindu-le o perspectivă diferită asupra destinațiilor. Printre exemplele menționate: Napoli , atras de cititorii tetralogiei „Prietena mea genială” de Elena Ferrante , care spun că au descoperit un oraș diferit de imaginea asociată frecvent cu probleme sociale și criminalitate. Sarajevo , ales de cititori inspirați de romanul „Fluturi negri” al Priscillei Morris , remarcat pentru patrimoniul cultural și urmele încă vizibile ale conflictelor din anii ’90. Irlanda de Nord , unde cititori ai volumului „Un loc aparte”, de Dervla Murphy , au urmat traseele descrise în carte și au vizitat obiective precum Giant’s Causeway și orașul Derry . Publicația mai amintește și alte locuri „descoperite” prin lectură, precum insula franceză Porquerolles , regiunea Provence , Insulele Orkney și Shetland sau Munții Apenini . Ce oportunitate vede analiza pentru România În aceeași logică, Economedia notează că tendința poate fi valorificată și în România prin dezvoltarea unor trasee inspirate din opere literare sau din viața scriitorilor. Sunt date ca exemple Ipotești (asociat cu Mihai Eminescu) și Humulești (locul copilăriei lui Ion Creangă), alături de alte destinații cu valoare culturală și literară. În contextul în care turiștii caută tot mai des experiențe tematice și autentice, specialiștii din industrie considerați de sursă văd turismul cultural și traseele literare ca un segment cu potențial de dezvoltare. [...]