Bănci30 apr. 2026
BNR propune o nouă strategie pentru recuperarea tezaurului de la ruși - Isărescu subliniază necesitatea unui consens național și sprijin instituțional
BNR pregătește un memorandum pentru o nouă strategie de recuperare a tezaurului de la Moscova , mizând pe o abordare „imună” la ciclurile electorale și pe o instituționalizare mai solidă a dialogului, potrivit Antena 3 . Guvernatorul Mugur Isărescu spune că banca centrală va înainta documentul „după epuizarea crizei politice” și cere sprijin concret din partea instituțiilor statului și a societății civile. Demersul contează mai ales prin încercarea de a muta subiectul tezaurului din zona declarațiilor punctuale într-un cadru de politică publică, cu continuitate și obiective de parcurs, într-un context în care canalul bilateral formal (comisia comună româno-rusă) este blocat de ani. Ce schimbă BNR în abordare Isărescu afirmă că BNR vrea o strategie care să nu depindă de „calcule politice pe termen scurt” și care să poată susține un efort național pe termen lung. În acest sens, banca centrală intenționează să propună autorităților: un memorandum cu o „nouă strategie” privind tezaurul de la Moscova; un „nou tip de instituționalizare” a dialogului, care să țină cont de schimbările politice internaționale și de „perspectiva previzibilă a întoarcerii Rusiei în câmpul dreptului internațional”. Guvernatorul precizează că BNR nu renunță la abordarea bilaterală și la cadrul comisiei comune româno-ruse, dar vrea să-i dea „un plus de consistență”. Miza: tezaurul BNR și baza documentară recunoscută de partea rusă În intervenția sa, Isărescu reamintește că România a transferat la Moscova, în 1916 și 1917, 91,5 tone de aur fin , în baza unor protocoale care garantau integritatea valorilor pe durata transportului și a păstrării. Potrivit guvernatorului, puterea bolșevică a decis confiscarea tezaurului românesc în ianuarie 1918. Un element pe care BNR îl consideră esențial pentru pașii următori este faptul că, la nivelul comisiei comune româno-ruse, a fost consemnat că documentele prezentate de partea română sunt autentice și atestă depunerea bunurilor tezaurului la Moscova. Isărescu spune că această recunoaștere documentară reprezintă „fundamentul eforturilor noastre viitoare”. Context: comisia comună nu s-a mai întrunit din 2019, iar BNR a internaționalizat subiectul Guvernatorul arată că comisia comună româno-rusă nu s-a mai întrunit din noiembrie 2019 și descrie activitatea ei drept „extrem de greoaie” (cinci reuniuni în 20 de ani). În paralel, BNR a încercat să crească vizibilitatea externă a subiectului, inclusiv prin demersuri legate de rezoluția adoptată de Parlamentul European la 14 martie 2024 privind returnarea tezaurului național al României însușit ilegal de Rusia. În acest context, banca centrală a transmis europarlamentarilor două lucrări în limba engleză și a organizat la Bruxelles expoziția „The Treasure of the National Bank of Romania sent to Moscow and never returned - a claim older than a century”. BNR a lansat și o pagină dedicată pe site-ul instituției, cu istoricul problemei, inventarul tezaurului și informații despre restituiri parțiale. Ce urmează și care sunt limitele informației Din informațiile prezentate, memorandumului îi este legată explicit condiția temporală „după epuizarea crizei politice”, însă materialul nu oferă un calendar, conținutul concret al strategiei sau forma exactă a „instituționalizării” propuse. Isărescu indică, totuși, că BNR vede ca punct de sprijin atât recunoașterea documentară consemnată în comisia comună, cât și precedentele de restituiri parțiale (1935 și 1956) invocate ca argument că există exemple pe care România „poate clădi”. [...]