Ambasadorul Chinei în SUA trasează „patru linii roșii” înaintea întâlnirii Xi Jinping–Donald Trump - Taiwanul și drepturile omului, în centrul tensiunilor bilaterale

China ridică miza pe Taiwan și drepturile omului înaintea summitului Xi–Trump , trasând „linii roșii” care, în viziunea Beijingului, ar trebui să limiteze spațiul de negociere al Washingtonului, potrivit Digi24 . Mesajul vine chiar înaintea întâlnirii la nivel înalt de la Washington și indică faptul că dosarele sensibile vor rămâne un factor de risc pentru relația bilaterală, inclusiv pe fondul disputelor comerciale. Ambasadorul Chinei în SUA, Xie Feng , a scris în People’s Daily (ziarul oficial al Partidului Comunist) că gestionarea divergențelor depinde de „bună-credință” și a cerut SUA să înceteze să „inventeze pretexte” precum securitatea națională, dezechilibrele economice și munca forțată pentru a impune restricții Chinei, relatează Reuters, citată de Digi24. „Suveranitatea, securitatea și interesele de dezvoltare ale Chinei nu pot fi încălcate, iar cele patru linii roșii — problema Taiwanului, democrația și drepturile omului, căile și sistemele de dezvoltare, precum și drepturile la dezvoltare — nu pot fi contestate.” „Liniile roșii” și miza pentru negocieri În articolul citat, Xie Feng susține că atunci când China și SUA cooperează „ambele părți au de câștigat”, iar când intră în conflict „ambele au de pierdut”. În același timp, el afirmă că Beijingul este hotărât să urmărească o „dezvoltare pașnică” și spune că speră ca și SUA să se îndrepte în această direcție. Din perspectiva Beijingului, includerea explicită a Taiwanului și a drepturilor omului în lista de „linii roșii” semnalează că aceste teme nu sunt negociabile, chiar dacă summitul este prezentat ca o încercare de stabilizare a relațiilor afectate de dispute „de la comerț până la Taiwan”. Taiwanul: armament, presiune militară și „monedă de schimb” China revendică Taiwanul, guvernat democratic, ca teritoriu propriu, în pofida obiecțiilor guvernului de la Taipei. SUA sunt principalul furnizor de arme și susținător internațional al Taiwanului, iar Beijingul cere în mod repetat încetarea vânzărilor de arme . Digi24 notează că, după summitul din luna mai de la Beijing cu Xi, Donald Trump a declarat că a suspendat un nou pachet de armament „în valoare de aproximativ 14 miliarde de dolari” și l-a descris drept o „monedă de schimb” în negocieri. Un înalt oficial din domeniul securității din Taiwan a spus că Beijingul vede orice întârziere a livrărilor de arme din partea SUA ca pe o modalitate de a încetini consolidarea militară a Taiwanului, oferind Chinei mai mult spațiu pentru a intensifica presiunea în jurul Taiwanului, Japoniei și Filipinelor. Același oficial a afirmat că Beijingul ar putea folosi stimulente, inclusiv achiziții de produse americane sau gesturi privind tensiunile din Orientul Mijlociu, pentru a-l convinge pe Trump să reducă angajamentele militare ale SUA în regiune. Separat, oficialul taiwanez a declarat că armata chineză a crescut semnificativ numărul navelor militare, al celor ale pazei de coastă și al navelor de cercetare din jurul Taiwanului și în mările Chinei de Sud și de Est, colectând inclusiv date despre cabluri submarine care ar putea fi utile în caz de război. Ce transmite Beijingul înainte de întâlnire Ministerul de Externe al Chinei și-a reiterat „opoziția fermă” față de vânzările de arme ale SUA, numind problema Taiwanului „interesul său fundamental dintre toate interesele” și fundamentul politic al relațiilor sino-americane. Totodată, China nu a renunțat la folosirea forței pentru a aduce Taiwanul sub controlul său, deși afirmă că preferă o „reunificare pașnică”. La Beijing, un purtător de cuvânt al Biroului pentru Afaceri din Taiwan a acuzat Taipeiul că escaladează „în mod deliberat” confruntarea și a susținut că intențiile de independență „distrug pacea și stabilitatea” în Strâmtoarea Taiwan. În paralel, un comentariu publicat miercuri în People’s Daily a pus dificultățile relației pe seama percepțiilor „eronate” ale Washingtonului și a refuzului de a renunța la noțiunea de „concurență strategică”, cerând SUA „continuitate și stabilitate” a politicilor și respectarea angajamentelor. [...]