Andrei Caramitru despre taxele pe proprietate; problema reală este lipsa de sustenabilitate financiară

Consultantul economic Andrei Caramitru atrage atenția asupra sustenabilității financiare a localităților din România , nu asupra noilor taxe pe proprietate, care au fost introduse ca parte a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Potrivit Digi24 , Caramitru a subliniat că 70% dintre localitățile din țară nu sunt sustenabile financiar, taxele colectate nefiind suficiente nici măcar pentru a acoperi salariile angajaților locali. În cadrul emisiunii „În Fața Ta”, Caramitru a explicat că măsura de majorare a taxelor pe proprietate era prevăzută de mai mult timp și trebuia implementată, dar problema reală rezidă în structura fiscală a statului. El a comparat două modele fiscale: cel anglo-saxon, cu taxe mari pe proprietate și mici pe muncă, și cel germano-francez, cu taxe mari pe muncă și mici pe proprietate. România nu se încadrează complet în niciunul dintre aceste modele, ceea ce duce la o lipsă de coerență fiscală. Caramitru a mai criticat taxele mari pe muncă, în special pe salariile mici, care sunt cele mai ridicate din Uniunea Europeană, contribuind la emigrarea masivă și la lipsa de activitate economică în zonele mai sărace. De asemenea, el a evidențiat subfinanțarea sistemelor de sănătate și pensii, în ciuda contribuțiilor mari. Consultantul economic a menționat că, la nivel central, 85% din taxe sunt alocate salariilor și pensiilor, lăsând doar 15% pentru alte cheltuieli, ceea ce explică dependența de fondurile europene pentru proiecte de infrastructură. La nivel local, multe localități mici nu reușesc să-și acopere cheltuielile din taxele colectate, depinzând de transferuri de la bugetul central. Caramitru a concluzionat că frustrarea socială este cauzată de incapacitatea sistemului de a se adapta la nevoile reale și de lipsa de acțiune în fața problemelor evidente. El a avertizat că, fără o regândire a sistemului fiscal și administrativ, România riscă să rămână blocată într-o stare de ineficiență și insatisfacție publică. [...]