Ministrul de Externe Oana Țoiu respinge ideea unei alegeri între „pro-european” și „pro-occidental” - invocă riscurile dezinformării și mize economice în relația UE–SUA

Ministrul de Externe Oana Țoiu respinge ideea unei alegeri între UE și SUA , argumentând că România rămâne „profund pro-europeană” și, în același timp, angajată în parteneriatul transatlantic, într-un context în care tensiunile dintre Uniunea Europeană și administrația americană alimentează dezbateri publice despre direcția de politică externă, potrivit Știrile Pro TV . În interviul acordat jurnalistei Camelia Donțu, Țoiu spune că întrebarea „pro-occidental” versus „pro-european” vine pe fondul folosirii termenului „pro-occidental” în discursurile președintelui Nicușor Dan și al interpretărilor din spațiul public privind „potențiala schimbare a priorităților României”. „Președintele este un președinte profund pro-european, și a clarificat asta de fiecare dată, dar și profund angajat în parteneriatul transatlantic.” De ce contează: mesaj de stabilitate pentru economie și investiții Poziționarea oficială urmărește să reducă riscul de ambiguitate strategică într-o perioadă în care relația UE–SUA este descrisă ca tensionată. Pentru mediul economic, mesajul are relevanță directă: predictibilitatea orientării externe influențează încrederea investitorilor, costurile de finanțare și deciziile de localizare a producției, mai ales în sectoare dependente de comerț și de lanțuri transatlantice. Ministrul afirmă că românii au devenit mai sensibili la această terminologie deoarece apartenența la UE „nu mai pare un lucru de la sine înțeles” și indică dezinformarea drept un risc major pentru proiectul european. „Drumul european tinde să fie pus sub semnul întrebării de amenințările campaniilor de dezinformare. Avem o parte a politicienilor care continuă să atace în continuu proiectul european.” Argumentul economic: integrarea în UE și creșterea nivelului de trai Țoiu susține că transformarea UE într-un „dușman politic” este o greșeală, invocând contribuția integrării europene la modernizarea României și la creșterea economiei. În acest context, ministrul afirmă că România și-a triplat produsul intern brut de la aderarea la UE și că veniturile au ajuns la „o medie de 80% din media europeană”. „Nu putem să ne construim în politică dușmani dintr-o sursă care până la urmă a contribuit direct la modernizarea României, a contribuit direct la creșterea economiei.” Dosare sensibile UE–SUA: taxe comerciale și achiziții de armament Ministrul precizează că România nu ar trebui „forțată” să aleagă între UE și SUA, deoarece „Uniunea Europeană e acasă” iar SUA este „partenerul nostru strategic principal”. Ca exemple de subiecte unde pot apărea diferențe de abordare, Țoiu menționează: taxele comerciale : se declară împotriva introducerii de taxe suplimentare la import-export între piața unică europeană și SUA, pe motiv că schimburile au susținut prosperitatea de ambele părți; achizițiile de armament cu finanțare europeană : susține prioritatea pentru industria europeană de apărare când sunt folosite fonduri europene, dar spune că nu poate exista, în acest moment, un „monopol” european, invocând subfinanțările din trecut; în paralel, afirmă că România trebuie să investească mai mult în propria industrie de apărare și că parteneriatul cu SUA rămâne util și în acest sector. [...]