Comisia Europeană atenționează că subvențiile și reducerile de taxe la carburanți trebuie aplicate temporar - pentru a preveni o criză fiscală generată de șocurile energetice

Comisia Europeană le-a cerut statelor să evite subvențiile și tăierile de taxe prelungite , pe fondul scumpirii energiei, potrivit Biziday , care citează Financial Times. Avertismentul vizează riscul ca măsurile adoptate pentru a amortiza creșterea prețurilor să se transforme într-o problemă fiscală, prin deficite mai mari, inflație ridicată și scumpirea creditului. Comisarul european pentru energie, Dan Jørgensen, a declarat că demersul este unul coordonat la nivelul Comisiei, pe motiv că efectele unui șoc într-un sector se pot extinde în restul economiei. El a spus că Bruxelles-ul oferă consultanță tehnică și sprijin statelor membre pentru pregătirea instrumentelor și politicilor pe care vor să le folosească, însă în limita „spațiului fiscal” disponibil, adică a marjei de deficit. Comisia Europeană insistă ca subvențiile, reducerile de taxe și plafonările de preț la carburanți să fie limitate în timp și mai bine țintite (de exemplu, aplicate doar pentru motorină), pentru a evita repetarea efectelor crizei energetice din 2022, care a alimentat ulterior inflația și deficitele. În acest context, sunt menționate state precum Italia, Polonia și Spania, care au redus taxele pe carburanți, în timp ce alte guverne au cerut relaxarea regulilor UE privind ajutoarele de stat. Contextul imediat este escaladarea tensiunilor din Orientul Mijlociu: atacurile americane asupra Iranului au dus la creșterea cotațiilor petrolului și gazelor în Europa cu aproximativ 60% și au alimentat temeri privind o penurie de motorină și kerosen. Comisia se teme că acest conflict ar putea declanșa a treia criză economică pentru UE în doar șase ani, după pandemia de Covid-19 și invazia la scară largă a Rusiei în Ucraina, în 2022, ambele urmate de programe ample de stimulare care au împins datoria publică în sus. În medie, datoria publică a statelor membre UE raportată la PIB a crescut de la 77,8% la finalul lui 2019 la 82,1% anul trecut. Președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, a avertizat că măsurile „cu bază largă” și pe termen lung pot avea efectul opus celui dorit, prin stimularea excesivă a cererii și reaprinderea inflației, îndemnând decidenții să se concentreze pe intervenții temporare și specifice. Separat, miniștrii de finanțe din Germania, Spania, Italia, Portugalia și Austria au cerut Bruxelles-ului să introducă o taxă pe veniturile extraordinare ale companiilor energetice, pentru a reduce presiunea asupra economiei și a populației europene. [...]