Asociația Agricultorilor din România solicită suspendarea mecanismului de ajustare a carbonului pentru a preveni dispariția a 25% din fermele din UE

Costurile suplimentare generate de CBAM la îngrășăminte riscă să accelereze ieșirea fermelor din piață , într-un moment în care 20%-25% dintre fermierii din România și UE spun că nu știu dacă își mai pot continua activitatea și ar putea închide în cel mult un an fără măsuri de rentabilizare, potrivit Economica . În acest context, organizațiile din sector cer suspendarea mecanismului de ajustare a carbonului la frontieră (CBAM) pentru îngrășăminte și un pachet mai larg de intervenții. Presiunea vine dintr-un cumul de factori: prețuri ridicate la carburanți și fertilizanți, tensiuni pe piață pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu, dar și o „recesiune prelungită” pe piețele culturilor arabile din UE, pe lângă costurile ridicate ale îngrășămintelor menținute la un nivel înalt după invazia Rusiei în Ucraina, conform comunicatului citat. CBAM și factura la îngrășăminte: estimări de cost până în 2034 În cazul îngrășămintelor, taxa CBAM ar urma să crească treptat până în 2034. Costul direct este estimat la 820 de milioane de euro (aprox. 4,1 miliarde lei) în 2026 , urmând să urce la 3,4 miliarde de euro (aprox. 17 miliarde lei) în 2034 , potrivit documentului. Tot acolo se arată că, pe următorii șapte ani, costul cumulat ar ajunge la aproximativ 12 miliarde de euro (aprox. 60 miliarde lei) , adică peste 3% din bugetul actual al Politicii Agricole Comune (PAC) . Dacă îngrășămintele produse în UE își aliniază în continuare prețurile la cele ale importurilor, costul total ar putea urca la 39 de miliarde de euro (aprox. 195 miliarde lei) , aproape 10% din bugetul actual al PAC, sumă pe care agricultorii „nu o pot absorbi”, conform comunicatului. Efecte operaționale deja vizibile: reducerea suprafețelor și renunțarea la însămânțare Organizațiile din sector susțin că scumpirile la combustibil, îngrășăminte, ambalaje, furaje și logistică împing fermele să își ajusteze rapid activitatea. Consecințele descrise în document includ: reducerea suprafeței cultivate; schimbarea culturilor; renunțarea la însămânțare, pe motiv că producția nu mai este viabilă economic. În comunicat se avertizează că situația „afectează toate sectoarele” și poate avea consecințe pe termen lung asupra producției alimentare și asupra consumatorilor europeni, dacă nu sunt luate măsuri rapide. Ce măsuri sunt cerute: suspendări, flexibilizări și sprijin de criză Printre propunerile menționate se află un plan de acțiune cu măsuri imediate, pe termen mediu și lung, cu accent pe reducerea presiunii costurilor la inputuri și pe energie. Lista include: suspendarea CBAM pentru îngrășăminte și, pe termen lung, o soluție structurală de compensare a costurilor pentru fermieri; eliminarea temporară a tarifelor MFN (tariful „națiunii celei mai favorizate”, aplicat importurilor) și a taxelor antidumping pentru importurile de îngrășăminte din afara Rusiei; creșterea flexibilității în cadrul Directivei privind nitrații și facilitarea utilizării mai largi a gunoiului de grajd și a digestatului; acces rapid la instrumente UE pentru sprijin de lichiditate ; măsuri pentru energie sigură și accesibilă , inclusiv accelerarea diversificării prin bioenergie, biometan, biogaz și energie regenerabilă la nivelul fermelor; consolidarea cadrului temporar de criză energetică: plafoane mai mari de ajutor, prelungire cel puțin până în iunie 2027 și extinderea costurilor eligibile dincolo de îngrășăminte și motorină. Separat, pe zona produselor fitosanitare, organizația susține că noile obligații aplicabile de la 1 ianuarie 2026 (inclusiv coduri de aprobare și coduri EPPO) adaugă o sarcină administrativă fără „valoare adăugată” suficient de evidentă pentru controale și cere o abordare mai proporțională. Miza de reglementare: PAC după 2027 și bugetul În discuțiile despre PAC după 2027, Copa și Cogeca au adoptat documente de poziție prin care cer ca PAC să rămână o politică „cu adevărat comună”, cu buget dedicat, menținut cel puțin la nivelurile actuale și indexat cu inflația pe perioada 2021-2027, potrivit aceleiași surse. În esență, mesajul este că presiunea pe costuri (inclusiv cea asociată CBAM la îngrășăminte) se suprapune peste o problemă structurală: veniturile fermierilor rămân în urma altor sectoare, ceea ce face ca sprijinul pe suprafață să fie considerat în continuare esențial. [...]