Departamentul Comerțului din SUA extinde licențele de export pentru cipuri avansate către entități cu sediul în China - măsura vizează subsidiarii din străinătate și limitează accesul la procesoarele Nvidia Rubin/Blackwell și AMD MI350x

SUA extind controalele la export ca să blocheze accesul firmelor chineze la cipuri avansate prin subsidiare din străinătate , după ce o „portiță” a permis timp de circa un an achiziții în afara Chinei, potrivit The Next Web . Noua orientare a Departamentului Comerțului leagă obligația de licențiere de țara în care este „înregistrat” sediul central al cumpărătorului, nu de locul unde se află efectiv entitatea care cumpără. Schimbarea vizează un mecanism simplu: o companie chineză de inteligență artificială, restricționată la achiziții în China, putea folosi o subsidiară dintr-o țară terță (exemplul din articol: Malaezia) pentru a cumpăra procesoare de top. De acum, cerințele de licență se aplică „oricărei entități cu sediul central în China”, indiferent unde operează fizic. Ce cipuri sunt vizate și de ce contează Miza este accesul la cele mai performante procesoare pentru inteligență artificială, inclusiv Nvidia Rubin și Blackwell , precum și AMD MI350x. Publicația notează că amploarea livrărilor care ar fi putut trece prin această zonă gri ar putea fi semnificativă: o sursă din industrie, cu cunoștințe despre lanțurile de aprovizionare, a estimat pentru Reuters că „sute de mii” de cipuri avansate ar fi putut ajunge la entități cu legături chineze din afara Chinei în perioada în care portița a fost deschisă. De unde a apărut „zona gri” și ce se schimbă acum Contextul ține de evoluția regulilor americane: în ultimele zile ale administrației Biden, Departamentul Comerțului a finalizat așa-numita regulă „AI Diffusion”, un cadru amplu pentru controlul destinațiilor către care pot merge cipurile avansate; în mai 2025, administrația Trump a spus că nu va aplica acea regulă, ceea ce, în interpretarea prezentată, a lăsat subsidiarele externe ale firmelor chineze într-o poziție ambiguă aproape un an; noua orientare publicată duminică urmărește să închidă această ambiguitate, mutând criteriul de la „adresă” la „naționalitatea” companiei-mamă (prin sediul central). Impact operațional: fără opriri forțate, dar cu robinetul strâns pe viitor Măsura este calibrată pentru a limita șocul imediat: orientarea nu obligă centrele de date care folosesc deja aceste cipuri să înceteze utilizarea lor și nici nu oprește mentenanța echipamentelor de calcul avansat (de exemplu, servere). Ținta este fluxul viitor de livrări, nu recuperarea hardware-ului deja expediat. În același timp, articolul subliniază problema recurentă a aplicării: SUA au restricționat accesul Chinei la cipuri avansate din 2022 și au tot extins regulile, însă apar constant ocoliri, de la subsidiare în țări terțe până la contrabandă. Aplicarea rămâne punctul sensibil The Next Web amintește și un caz separat urmărit de procurori americani, care susțin că o companie thailandeză ar fi ajutat la redirecționarea unor cipuri Nvidia către Alibaba (detalii în materialul: The Next Web ). Mesajul implicit: o linie trasată mai strict în documente nu garantează automat și controlul efectiv la nivel de lanț logistic. Nvidia și AMD nu au răspuns imediat solicitărilor de comentarii, potrivit articolului. Pentru companii, înăsprirea regulilor reduce și mai mult accesul la o piață cu potențial mare, iar pentru Beijing închiderea acestei rute legale împinge și mai mult către stocuri existente, cipuri produse intern și canale mai greu de urmărit. [...]