Premierul desemnat Adrian Veştea îl propune pe deputatul PNL Eduard Mititelu ministru delegat pentru transformare digitală - fost secretar de stat la MCID şi asociat unic al unei firme IT cu afaceri de 621.768 lei în 2025

Nominalizarea lui Eduard Mititelu la portofoliul de transformare digitală mută din nou centrul de greutate spre un profil tehnic, dar cu un istoric administrativ și legislativ care va cântări în modul în care statul va împinge interoperabilitatea și proiectele din PNRR. Potrivit Ziarul Financiar , deputatul PNL de Botoșani și fost secretar de stat pe digitalizare a fost propus de premierul desemnat Adrian Veștea pentru funcția de ministru delegat pentru transformare digitală, iar Mititelu a confirmat pe Facebook că a acceptat nominalizarea. Mititelu are 29 de ani (născut la 29 iulie 1996, la Botoșani) și ar urma să fie unul dintre cei mai tineri membri ai unui guvern din ultimii ani. Este inginer, absolvent de Electronică, Telecomunicații și Tehnologia Informației, cu un parcurs care alternează mediul privat, tehnologia și administrația. Traseu profesional: de la dezvoltare software la antreprenoriat și funcții în Guvern Datele publice citate de publicație (site-ul Camerei Deputaților și CV-uri) indică un traseu accelerat: în 2016 a început ca intern dezvoltator software la Guvernul României, apoi a fost cercetător în informatică într-un proiect IoT (în colaborare cu Institutul de Mecanică a Solidelor al Academiei Române). În 2017 și-a deschis propria firmă, Tekit Web Electronics, pe care a condus-o până în 2022. În paralel, a lucrat ca developer (backend, frontend, fullstack) pentru Pentalog și Sunday Labs și a fost, în 2020, consilier al primarului municipiului Botoșani pe zona de IT&C și „smart city”. Firma TEKIT: business mic, cu venituri sub 1 milion de lei și profit în scădere Mititelu a înființat în februarie 2017, la Botoșani, firma de software TEKIT Web Electronics, unde este asociat unic (100%) și în prezent. Compania are ca obiect principal realizarea de software la comandă și, conform articolului, a rămas un business de mici dimensiuni: afaceri sub 1 milion de lei, trei angajați în 2025 și capital social de 200 de lei. Potrivit bilanțurilor depuse la Ministerul Finanțelor, cifra de afaceri a oscilat între circa 0,5 și 0,96 milioane de lei, cu un vârf de 964.000 de lei în 2019. În 2025, firma a avut afaceri de 621.768 de lei (circa 123.000 de euro), în scădere cu 2,8% față de 2024. Profitul net a coborât trei ani la rând până la 58.589 de lei (circa 11.600 de euro) în 2025, cu 54% sub nivelul din 2024, iar datoriile au urcat la circa 191.500 de lei; compania nu are datorii la ANAF, conform aceleiași surse. Mititelu a renunțat la funcția de administrator în septembrie 2022, când a intrat în Guvern ca subsecretar de stat, iar administrarea a fost preluată de Tatian-Costel Mititelu (cu același domiciliu declarat), el păstrând calitatea de asociat unic. În vara lui 2025, obiectul secundar de activitate a fost extins semnificativ, de la software la multiple coduri noi (inclusiv producție de componente electronice, comerț, construcții, tranzacții imobiliare, transporturi și consultanță), prin decizii publicate în Monitorul Oficial în noiembrie 2025. Ce a făcut în administrație: interoperabilitate, AI și PNRR Intrarea în administrația centrală a venit în guvernul Nicolae Ciucă: subsecretar de stat la Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (MCID) în septembrie 2022, apoi secretar de stat în februarie 2023. A rămas secretar de stat la MCID până în septembrie 2024, după care a fost pentru câteva luni secretar de stat la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA), până la finalul lui 2024. La 21 decembrie 2024 a fost validat deputat de Botoșani. Conform CV-ului oficial citat, în mandatul de la MCID a coordonat elaborarea și adoptarea Strategiei Naționale în domeniul Inteligenței Artificiale 2024–2027 (aprobată prin HG nr. 832/2024) și a fost implicat în operaționalizarea sediului Centrului European pentru Competențe în materie de Securitate Cibernetică (ECCC) la București (deschis pe 9 mai 2023). Totodată, a coordonat aplicarea Legii nr. 242/2022 privind interoperabilitatea și crearea Platformei Naționale de Interoperabilitate, înființarea Registrului național al datelor de contact (HG nr. 203/2024), precum și componenta de transformare digitală din PNRR și colaborarea pe digitalizare cu Republica Moldova. ION, proiectul abandonat care rămâne în CV Articolul notează că Mititelu păstrează în CV implicarea în proiectul ION, „consilierul onorific cu inteligență artificială” al premierului Ciucă, proiect care a fost ulterior abandonat, iar pagina ion.gov.ro nu mai este accesibilă. În CV, el menționează că a coordonat o actualizare a sistemului (interconectarea cu Catalogul Serviciilor Publice) și a lăudat public proiectul în diferite ocazii; în material este menționată și legătura cu Humans.ai, firma asociată dezvoltării ION. Activitate legislativă: „hackerii albi” și proiecte pentru reducerea drumurilor la ghișeu În Parlament, Mititelu este vicepreședinte al Comisiei pentru industrii și servicii și membru al Comisiei pentru tehnologia informației și comunicațiilor. Conform statisticii Camerei Deputaților citate, a inițiat 71 de propuneri legislative, a avut 10 întrebări și interpelări și luări de cuvânt la 22 de puncte de sumar, în 18 ședințe, dintre care șase declarații politice. Printre inițiativele menționate: o lege adoptată care diferențiază „hackerii albi” (cercetători de securitate care raportează vulnerabilități) de atacatorii cibernetici, inițiată alături de deputata Cristina Prună; un proiect prin care documentele pot fi trimise către instituțiile statului prin curier, scanate și certificate electronic; o inițiativă adoptată de Senat pentru digitalizarea sistemului de cercetare, cu crearea structurii RoInovare, despre care spune că „depinde accesul României la peste 1 miliard de euro din fonduri europene”. Studii și profil tehnic Mititelu a absolvit ETTI la Universitatea Politehnica din București (2015–2019), a urmat un master în ingineria calității și fiabilității în electronică și telecomunicații (2019–2021), cu o lucrare despre reziliența cibernetică a infrastructurilor critice, și este doctorand din 2021 la Școala doctorală de energetică, cu o teză despre orașe inteligente. A făcut un stagiu la Åbo Akademi (Turku, Finlanda) și este coautor al unui articol științific publicat în 2021 în revista Bioinformatics (Oxford). Vorbește engleză la nivel B2. Dacă nominalizarea va fi confirmată, miza imediată pentru mediul privat și pentru administrație va fi continuitatea pe proiectele de interoperabilitate și pe livrabilele de digitalizare din PNRR, într-un portofoliu unde diferența dintre strategie și implementare a rămas, până acum, principalul test. [...]