Pentagonul ar putea renunța la desfășurarea rachetelor Tomahawk în Germania - îngrijorări de escaladare cu Rusia și stocuri americane epuizate după războiul cu Iranul

Pentagonul ar putea renunța la trimiterea rachetelor Tomahawk în Germania , pe fondul temerilor de escaladare cu Rusia și al presiunii logistice create de scăderea stocurilor americane de rachete după războiul cu Iranul, potrivit Digi24 . Decizia, încă neconfirmată ca fiind finală, ar afecta planurile NATO de întărire a descurajării pe distanțe lungi în Europa. Planul de transfer al rachetelor de croazieră Tomahawk făcea parte dintr-un acord încheiat în timpul administrației fostului președinte american Joe Biden , cu obiectivul de a consolida capacitatea de lovire la distanță mare a Alianței în Europa. În paralel, Washingtonul ar lua în calcul o reducere mai amplă a prezenței militare pe continent, inclusiv diminuarea numărului de soldați americani staționați în Germania. Presiune operațională: stocuri consumate și reaprovizionare lentă Un element central în reevaluare este consumul de muniții din conflictul cu Iranul. Conform unui raport al Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale , forțele americane au folosit „o parte semnificativă” din stocurile cheie de rachete în primele săptămâni ale războiului, inclusiv: THAAD (sistem de apărare antirachetă la altitudine mare); Patriot (sistem de apărare antiaeriană și antirachetă); Tomahawk (rachetă de croazieră cu rază lungă). Reaprovizionarea acestor stocuri „ar putea dura câțiva ani”, ceea ce introduce o constrângere operațională directă: disponibilitatea efectivă a munițiilor poate ajunge să cântărească mai mult decât planurile de postură militară în Europa. Semnal politic: riscul de „escaladare” și reacția Berlinului Pe lângă componenta de stocuri, oficialii americani ar fi preocupați și de percepția Moscovei, care ar putea interpreta desfășurarea Tomahawk în Germania drept o escaladare, potrivit informațiilor citate de TVPWorld din Politico. Germania a transmis anterior că nu există o anulare definitivă a desfășurării. În același timp, țările europene își dezvoltă propriile capacități de lovire la distanță mare, pe fondul incertitudinilor legate de nivelul viitor al prezenței militare americane în Europa. [...]