Fermierii din Australia testează fertilizarea cu pulbere din sticlă reciclată - promisiunea: mobilizarea fosfatului din sol și reducerea dependenței de îngrășăminte importate

Fermierii australieni testează fertilizarea cu sticlă reciclată ca alternativă la îngrășămintele importate , pe fondul presiunii puse de prețuri ridicate și posibile blocaje de aprovizionare, potrivit agrarheute . Ideea: sticla măcinată, bogată în siliciu, ar putea mobiliza nutrienți din sol și reduce nevoia de îngrășăminte minerale. Cum funcționează „îngrășământul” din sticlă În Australia, sticlele sunt transformate în pulbere fină sau granule și împrăștiate pe terenuri agricole. Siliciul din material ar avea două efecte principale, conform agronomilor citați: ar susține mecanismele naturale de apărare ale plantelor împotriva dăunătorilor, bolilor și stresului de secetă; ar putea face fosfatul din sol mai disponibil pentru plante: agronomul David Archer susține că siliciul leagă fierul, ceea ce ar elibera fosfatul și l-ar face accesibil rădăcinilor. Producție și sursa materiei prime Materialul provine din sistemul de returnare „ Containers for Change ” din statul Queensland . La Brisbane funcționează o instalație evaluată la aproximativ 4 milioane de dolari australieni, care produce în prezent circa 20 de tone pe săptămână. Sticlele sunt mărunțite în tamburi mari căptușiți cu ceramică, folosind bile ceramice, iar produsul final este adaptat ca textură (pulbere „ca talcul” sau granulat) în funcție de utilizare. Aplicare în fermă și domenii de utilizare În practică, fermierii folosesc două metode: pulbere amestecată cu apă și pulverizată pe culturi; granulat uscat împrăștiat pe teren arabil sau pajiști. Produsul este testat în mai multe sisteme agricole, inclusiv la cereale, viță-de-vie, meri și trestie de zahăr, dar și în ferme de lapte și de bovine pentru carne. Ce rezultate sunt raportate și ce rămâne neconfirmat Agronomul Peter Norwood vorbește, pe baza experiențelor de până acum, despre posibile creșteri ale creșterii plantelor și productivității cu 25–30% și despre o nevoie mai mică de îngrășăminte convenționale, datorită disponibilității mai bune a nutrienților. Un exemplu de fermă: Tony Donovan, care lucrează în regiunea Warrnambool și exploatează ferme de lapte și bovine pe 14.000 de hectare, a aplicat produsul pe circa o treime din suprafață. El afirmă că sporul zilnic al bovinelor iarna ar fi urcat de la 0,7–0,8 kg la 1,4–2 kg, concomitent cu o îmbunătățire a creșterii ierbii. Publicația notează însă că acestea sunt, deocamdată, declarații ale agronomilor implicați și ale unui fermier, iar repetabilitatea efectelor în alte condiții de sol, climă și management agricol trebuie verificată prin teste independente. De ce contează: reducerea dependenței de importuri Pentru fermele australiene, valorificarea sticlei reciclate este prezentată ca o opțiune care ar putea diminua dependența de îngrășăminte importate. În contextul în care livrările și prețurile au fost volatile, interesul pentru surse „locale” de nutrienți a crescut, iar astfel de soluții pot deveni relevante operațional și economic dacă rezultatele se confirmă în studii independente. [...]