Știri
Tag: spatiul schengen

Italia ridică miza în disputa privind controlul frontierelor UE : vicepremierul și ministrul de Externe Antonio Tajani spune că vrea să ceară suspendarea Spaniei din Spațiul Schengen , după intrarea ilegală a mii de migranți în exclava spaniolă Ceuta, potrivit Digi24 . Tajani a transmis pe rețeaua X că este „în favoarea închiderii Spațiului Schengen cu Spania” și a acuzat „imigrația necontrolată”, relatează AFP, citată de News.ro. Ce invocă Roma și de ce contează În argumentația sa, Tajani leagă presiunea migratorie de o decizie a guvernului de la Madrid privind acordarea cetățeniei spaniole — și, implicit, europene — „unui număr de peste 500.000 de imigranți”, susținând că acest lucru „încurajează traficul de persoane”. Presiune politică internă, cu efecte potențiale la nivel european În același registru, vicepremierul italian Matteo Salvini, liderul partidului Liga, a cerut pe X o „suspendare a Schengenului” și „apărarea frontierelor” Europei. Tajani este membru al Forza Italia și aliat al premierului Giorgia Meloni, iar poziționarea sa indică o linie mai dură a Romei pe tema migrației, cu potențial de a amplifica tensiunile între statele membre în jurul regulilor Schengen și al gestionării frontierelor externe. [...]

Germania menține controalele la frontierele interne , în ciuda solicitării Comisiei Europene de a le elimina treptat, pe motiv că verificările „sunt necesare” și „funcționează”, potrivit Antena 3 . Decizia prelungește, practic, o suspendare de facto a funcționării fără fricțiuni a Spațiului Schengen și menține costuri operaționale pentru transportatori și companii care depind de fluxuri rapide în interiorul UE. Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt , a respins cererea Bruxelles-ului în marja reuniunii miniștrilor de interne ai UE, desfășurată joi la Luxemburg, dedicată pactului recent adoptat privind migrația. Oficialul a susținut că verificările la frontieră au rezultate măsurabile, invocând „numărul semnificativ de returnări”, migrația ilegală și destructurarea rețelelor de traficanți. „Numărul semnificativ de returnări, migrația ilegală, destructurarea rețelelor de traficanți – toate acestea arată cât de eficiente sunt aceste controale la frontieră și de aceea dorim să le continuăm”, a declarat el în fața jurnaliștilor. De ce insistă Comisia Europeană să fie ridicate controalele Comisia Europeană consideră că verificările la frontierele interne nu mai sunt justificate, argumentând că UE a adoptat reforme ample în politica de migrație. În acest context, sunt menționate planuri de accelerare a deportărilor și acorduri controversate pentru construirea de centre de detenție în afara UE. Comisarul european pentru Afaceri Interne și Migrație, Magnus Brunner, a indicat că tendința este de scădere a cifrelor și că momentul ar fi potrivit pentru relaxare. „Cifrele scad. Suntem pe drumul cel bun. Reformele au fost adoptate. Frontierele externe sunt mai bine protejate. Regulamentul privind returnările a fost aprobat. Este momentul potrivit pentru a elimina treptat aceste controale la frontieră”. Câte state au controale interne și ce urmează În prezent, zece state membre mențin controale la frontierele interne, iar șapte dintre ele invocă migrația ca motiv. Comisia a cerut ridicarea treptată a controalelor pentru: Austria Danemarca Franța Germania Italia Olanda Slovenia Suedia O solicitare similară a fost adresată și Norvegiei (care nu este membră UE). Polonia este al zecelea stat cu astfel de controale, însă nu a primit o cerere de relaxare, conform informațiilor citate. Deși aceste măsuri au fost concepute ca temporare, în unele țări ele sunt în vigoare de ani de zile, ceea ce menține incertitudinea privind revenirea la un regim Schengen fără verificări sistematice pe rutele interne majore. Context: înăsprirea politicii de migrație în UE Articolul notează că statele membre și Parlamentul European au convenit asupra unei legi controversate pentru accelerarea returnării migranților fără drept de ședere legală, descrisă drept cel mai important viraj al politicii UE în ultimele decenii. Elementul central este posibilitatea înființării unor centre de deportare în afara UE („huburi de returnare”), pe baza unor acorduri cu țări terțe. Potrivit datelor oficiale citate, doar 29% dintre migranții fără drept de ședere legală în Europa părăsesc efectiv teritoriul UE. [...]