Uniunea Europeană își înăsprește strategia pentru Arctica - 260 de milioane de euro pentru tehnologii militare și centre de supraveghere a rutelor maritime și cablurilor submarine

Uniunea Europeană pregătește o strategie mai dură pentru Arctica , cu măsuri de supraveghere maritimă și protecție a infrastructurii critice, pe fondul temerilor că Rusia și China ar putea transforma noua rută de navigație din Nord într-un „punct de strangulare” pentru comerțul global, potrivit Digi24 . Strategia actualizată urmează să fie prezentată marți și mută accentul UE de la mediu către securitate și control operațional al riscurilor. Planul, descris de șefa diplomației UE, Kaja Kallas , într-un interviu pentru The Times , vizează contracararea eforturilor sino-ruse de a domina Cercul Polar Arctic, în contextul în care retragerea gheții marine face tot mai utilizabilă Ruta Mării Nordului (NSR) de-a lungul teritoriului Rusiei, ca alternativă la traseele tradiționale. Ce include strategia UE: supraveghere, mobilitate militară și protecția cablurilor Potrivit informațiilor prezentate, strategia va include: un centru de supraveghere pentru urmărirea activităților maritime suspecte; sprijin pentru porturi și aeroporturi „de nivel militar”, pentru desfășurarea rapidă a trupelor; un centru pentru monitorizarea și repararea cablurilor submarine de date în caz de sabotaj; un „centru de securitate maritimă”, într-o locație încă nedivulgată, care ar urma să supravegheze „flota ascunsă” a Rusiei și activitățile submarinelor sale. Miza operațională este dublă: pe de o parte, controlul riscurilor de securitate pe o rută comercială emergentă; pe de altă parte, reducerea vulnerabilităților legate de conectivitate (cabluri submarine) într-o zonă în care sabotajul este tratat explicit ca scenariu. De ce contează Ruta Mării Nordului pentru comerț și securitate În material se arată că NSR începe deja să fie folosită de nave comerciale din China și din alte state din Pacific către Europa, iar în lunile de vară călătoriile ar fi „cu cel puțin o treime mai rapide” decât ruta consacrată prin Marea Roșie și Marea Mediterană. În acest context, Kallas susține că UE trebuie să colaboreze cu Statele Unite și Canada pentru a împiedica transformarea rutei într-un punct strategic de blocaj. „Cu astfel de părți interesate, putem împiedica [rivalii noștri] să creeze un nou punct de blocaj [și] să ne asigurăm că această rută rămâne deschisă pentru toată lumea.” Buget și capabilități: spărgătoare de gheață și tehnologii militare pentru Arctica Față de strategia din 2021, axată în principal pe mediu, versiunea actualizată este descrisă ca o declarație de intenție „mult mai marcată” geopolitic. Documentul ar urma să includă: angajamentul de a consolida flota europeană de spărgătoare de gheață; alocarea a 260 de milioane de euro (aprox. 1,3 miliarde lei) pentru tehnologii militare adaptate condițiilor arctice, precum aeronave pentru vreme extremă și senzori cu rază lungă de acțiune. În paralel, capitalele europene sunt îngrijorate că Rusia și China își extind puterea maritimă, inclusiv prin avantajul lor în numărul de spărgătoare de gheață și prin folosirea cercetării polare ca instrument de recunoaștere. Posibilă nuanțare a poziției UE privind forajul în Arctica Kallas „a părut să sugereze” că UE ar putea să-și modereze opoziția față de forajul pentru combustibili fosili în Arctica, pe fondul prețurilor ridicate la petrol și gaze și al riscurilor geopolitice care afectează rutele energetice. „De aceea, desigur, toate țările analizează cu atenție și noile resurse, din care să poată obține această energie. Dar este un echilibru dificil de atins în ceea ce privește protejarea mediului.” Materialul notează și presiunea exercitată asupra Norvegiei (care nu este membră UE, dar este legată economic de piața europeană) în privința exploatării unor rezerve suplimentare. Dependența UE de parteneri și ecoul tensiunilor din jurul Groenlandei UE are o prezență teritorială limitată în Extremul Nord, la zonele nordice ale Finlandei și Suediei, ceea ce o face dependentă de parteneri. În articol sunt menționate recalibrări în relațiile cu: Canada, care negociază un statut de „membru asociat” al UE; Islanda, care a votat împotriva negocierilor de aderare, dar vrea relații economice mai profunde; Norvegia, interesată de o aliniere mai strânsă; Marea Britanie, care oferă o bază pentru misiuni de supraveghere aeriană a Arcticii la RAF Lossiemouth. În același timp, textul amintește că relația transatlantică a fost afectată de disputa legată de Groenlanda, tensiuni care, deși „dezamorsate” printr-un acord, ar fi lăsat urme de durată asupra încrederii dintre aliați. Ce urmează, conform informațiilor din articol: prezentarea, marți, a strategiei actualizate a UE pentru Arctica, care va seta cadrul pentru investiții și coordonare în zona de securitate maritimă, infrastructură critică și capabilități adaptate condițiilor arctice. [...]