Comisia Europeană propune un statut de „membru asociat” pentru Canada - acces la proiecte UE de apărare și tehnologie, fără drept de vot în instituțiile europene

Comisia Europeană vrea să creeze un statut nou de „membru asociat” pentru Canada, un cadru fără bază în tratatele UE, care ar putea extinde accesul la piață și cooperarea industrială fără drept de vot , potrivit HotNews . Miza este una de reglementare și funcționare: UE ar urma să construiască „de la zero” un aranjament juridic care să definească drepturi și obligații, iar Canada ar deveni prima țară cu acest statut. Inițiativa apare pe fondul răcirii relațiilor Canada–SUA sub Donald Trump, după ce negocierile comerciale bilaterale s-au prăbușit în august 2026, iar Washingtonul a introdus tarife între 25% și 50% pentru bunurile canadiene, notează materialul, care preia informații dintr-o analiză Euronews . Ce ar însemna „membru asociat”: integrare pe politici, fără putere de decizie Comisia Europeană propune un statut care, spre deosebire de un simplu acord de liber schimb, ar duce Canada mai aproape de mecanismele UE în zone considerate strategice. Concret, Canada ar urma să: integreze direct baza industrială europeană de apărare; participe la proiecte comune în Arctica; colaboreze cu UE în inteligență artificială, reziliență cibernetică și calcul cuantic; se poată alinia inclusiv în domeniul serviciilor financiare (posibil, în funcție de negocieri). În același timp, Ottawa nu ar primi drept de vot în Parlamentul European sau în Consiliul UE, deci nu ar avea un rol formal în adoptarea legislației UE. Un element-cheie este incertitudinea juridică: statutul nu există în tratatele UE, iar „structura juridică și instituțională” este descrisă ca neclară, urmând să fie definită treptat. De ce contează economic: comerțul există, dar UE vrea să-l „adâncească” Relația UE–Canada are deja o bază comercială și politică. Două acorduri semnate în 2016 sunt prezentate drept piloni: CETA (acordul comercial) – a eliminat 98% din tarife și a dus la creșterea comerțului bilateral cu peste 80%, până la 130 de miliarde de euro; SPA (acord de parteneriat strategic) – axat pe dialog de politică externă și consultări pe teme precum clima, cercetarea și drepturile omului. Totuși, CETA rămâne incomplet ratificat: 10 dintre cele 27 de state membre ale UE încă refuză ratificarea deplină, invocând diferențe de standarde (inclusiv pe mediu și producție, în special în agricultură, cu referiri la pesticide și OMG-uri). În paralel, UE a început să trateze Canada mai puțin ca pe un partener îndepărtat și mai mult ca pe o piesă în lanțurile de aprovizionare pentru minerale critice, baterii pentru vehicule electrice, energie curată și proiecte arctice; Canada participă și la programul de cercetare Horizon Europe. Obstacolul major: cadrul legal trebuie construit și aprobat unanim Pentru ca statutul de „membru asociat” să funcționeze, UE ar trebui să creeze un cadru juridic nou, care să stabilească drepturile și obligațiile ambelor părți. Printre dificultăți sunt menționate: alinierea reglementărilor între parteneri; obținerea aprobării unanime din partea tuturor celor 27 de state membre. Următorul moment relevant indicat în material este summitul UE–Canada de la Montreal (29–30 octombrie), unde ar urma să se vadă dacă oferta UE capătă o formă concretă și dacă negocierile produc „progrese concrete”. [...]