Raport PRIO: 65 de conflicte cu implicarea statelor în 2025, record după 1946 - conflictele interstatale s-au dublat la opt, iar bilanțul morților a urcat la circa 245.000

Escaladarea conflictelor armate împinge riscurile economice și comerciale la un nou nivel , într-un context în care numărul războaielor și al violenței politice a atins maxime istorice, potrivit Economica , care citează date din raportul anual „Conflict Trends” prezentat de Institutul de Cercetare a Păcii din Oslo (PRIO). În 2025 au fost înregistrate 65 de conflicte care au implicat cel puțin un stat la nivel mondial, „un nou record istoric de după 1946”, conform Agerpres . În același timp, numărul conflictelor interstatale s-a dublat într-un singur an, ajungând la opt, cel mai ridicat nivel din ultimii 80 de ani. De ce contează pentru economie: mai multă instabilitate, mai multe fricțiuni comerciale Raportul descrie o „nouă eră a violenței crescute”, în care mai multe conflicte majore se desfășoară simultan și mențin un nivel ridicat și continuu de intensitate la scară globală. În acest cadru, cercetătoarea Siri Aas Rustad (PRIO) leagă explicit tensiunile geopolitice de deteriorarea cooperării internaționale și de creșterea barierelor comerciale, pe fondul revenirii lui Donald Trump la putere în SUA. „Împiedicăm cooperarea. Consiliul de Securitate nu funcţionează corect în acest moment. Ne îndreptăm spre o lume mult mai polarizată.” Pentru companii și investitori, o astfel de polarizare înseamnă, în practică, un mediu mai greu de anticipat: rute comerciale mai vulnerabile, risc politic mai ridicat și probabilitate mai mare de întreruperi în lanțurile de aprovizionare, chiar dacă materialul citat nu cuantifică aceste efecte. Cifrele violenței: 2025, al treilea cel mai sângeros an de după Războiul Rece Potrivit datelor prezentate, 2025 a fost al treilea cel mai sângeros an de la sfârșitul Războiului Rece, cu aproximativ 245.000 de morți direct legați de lupte sau violențe politice. Dintre aceștia, aproape 76.500 au fost atribuiți atacurilor care au vizat direct civili, față de 14.200 în 2024. Creșterea accentuată a numărului de civili uciși este pusă pe seama conflictului dintre armată și paramilitari în Sudan, unde asediul și masacrele comise numai în El Fasher (Darfur) ar fi lăsat în urmă circa 60.000 de morți, conform estimărilor citate. Unde se concentrează conflictele și ce tipuri sunt urmărite Studiul folosește date compilate de Programul de Date privind Conflictele din Uppsala (UCDP) , afiliat Universității Uppsala, care distinge trei tipuri principale de violență organizată: conflicte care implică cel puțin un stat; conflicte nestatale; violență unilaterală împotriva civililor. La nivel regional, Africa a rămas cea mai afectată regiune de primul tip de conflicte (29), urmată de Asia, Orientul Mijlociu, cele două Americi și Europa. În lista conflictelor interstatale și a tensiunilor menționate apar, între altele, reapariția tensiunilor la frontieră între India și Pakistan, Afganistan și Pakistan, precum și Cambodgia și Thailanda, invazia rusă din Ucraina și operațiuni militare israeliene în Siria în zona Înălțimilor Golan ocupate, după căderea regimului Assad. Semnalul de fond: intensitate ridicată fără „pauze” între crize PRIO avertizează că schimbarea majoră din ultimii ani este suprapunerea conflictelor și alternarea lor, fără perioade de respiro la nivel global, spre deosebire de deceniul 2000–2010, când au existat mai mulți ani fără niciun conflict interstatal. Într-un astfel de climat, riscurile economice tind să se transmită mai rapid între regiuni, iar deciziile de investiții și comerț devin mai sensibile la evoluțiile geopolitice. [...]