Beijingul revendică dreptul de a valida succesorul lui Dalai Lama - risc de doi lideri concurenți și tensiuni diplomatice cu India și SUA

Beijingul își intensifică demersurile de a controla succesiunea lui Dalai Lama , într-o mișcare cu implicații de reglementare și politică externă care poate escalada tensiunile diplomatice în Asia și cu SUA, potrivit Adevărul . Pe fondul vârstei de 91 de ani a liderului spiritual tibetan, disputa se concentrează pe cine are autoritatea finală asupra recunoașterii viitoarei reîncarnări: instituția religioasă tibetană sau statul chinez. Dalai Lama (Tenzin Gyatso) a reafirmat anul trecut că succesorul va fi identificat exclusiv prin metode religioase tradiționale, care includ o comisie de căutare, interpretarea textelor sacre, viziuni și semne spirituale, urmate de testarea copiilor selectați prin recunoașterea unor obiecte ale predecesorului. În replică, autoritățile chineze susțin că decizia aparține guvernului central și cer aplicarea metodei „urnei de aur”, un sistem de tragere la sorți introdus în secolul al XVIII-lea de dinastia Qing, dintr-o listă preaprobată de stat. Dalai Lama respinge această procedură, argumentând că ar permite manipularea politică a rezultatului. Riscul unui „dublu” Dalai Lama și precedentul Panchen Lama Observatorii politici citați în material avertizează că ingerința Beijingului ar putea produce doi lideri spirituali concurenți: unul „oficial”, recunoscut de statul chinez, dar respins de comunitatea tibetană, și un altul ales prin metode tradiționale, probabil în afara Chinei. Ca precedent, articolul amintește cazul din 1995, când băiatul recunoscut de Dalai Lama drept Panchen Lama (al doilea lider religios ca importanță în Tibet) a dispărut împreună cu familia sa și a fost înlocuit de autoritățile chineze cu un candidat propriu, fără legitimitate în rândul credincioșilor. Control religios, legislație și presiune externă Miza Beijingului este legată și de consolidarea controlului asupra Tibetului, într-un context în care China urmărește obiective strategice și economice în regiune, inclusiv securitatea frontierelor cu India, transferul de energie produsă în Tibet către provinciile estice industrializate și accesul la minerale considerate critice pentru industria tehnologică. În plan intern, articolul descrie o înăsprire a politicilor de stat după 2014, sub eticheta „sinicizarea religiilor”, care presupune alinierea doctrinelor religioase la ideologia de stat, restricționarea predării limbii tibetane și extinderea supravegherii în masă. În plus, este menționată o nouă lege privind „unitatea etnică”, care ar extinde jurisdicția Chinei la nivel internațional, permițând urmărirea în justiție a persoanelor din afara țării care critică politicile etnice ale Beijingului. Ce tensiuni pot urma Succesiunea riscă să devină un dosar diplomatic major. India, unde se află guvernul tibetan în exil și unde ar putea fi identificat viitorul succesor, ar urma să fie supusă unei presiuni crescute din partea Beijingului, alături de alte state majoritar budiste din regiune (Nepal, Bhutan, Mongolia). În relația cu SUA, materialul notează, citând The Telegraph, că legislația americană ( Tibetan Policy and Support Act ) prevede sancțiuni economice și diplomatice împotriva oficialilor chinezi care intervin direct în numirea liderilor religioși tibetani, ceea ce poate amplifica fricțiunile bilaterale dacă Beijingul încearcă să impună un succesor recunoscut de stat. [...]