Nord Stream dă în judecată asigurătorii pentru 580 de milioane de euro - Rusia, Ucraina și SUA, implicați în procesul privind exploziile de la conducte

Procesul de 580 de milioane de euro (aprox. 2,9 miliarde lei) privind Nord Stream testează limitele polițelor de asigurare în caz de „război” și poate stabili dacă asigurătorii sunt obligați să acopere pagubele provocate de exploziile din 2022 din Marea Baltică , într-un dosar în care sunt invocate, ca ipoteze, Rusia, Ucraina și SUA, potrivit Mediafax . Procesul a început la Înalta Curte din Londra și urmărește să clarifice dacă asigurătorii, conduși de Lloyd’s of London, trebuie să plătească despăgubirile cerute de Nord Stream pentru distrugerea conductelor. Miza centrală este dacă evenimentul intră la „excluderi” din polițe – clauze care scot din acoperire daunele asociate războiului sau acțiunilor ordonate de un stat. Disputa: sabotaj „de stat” sau atac al unor actori non-statali Asigurătorii susțin că exploziile au fost legate de războiul dintre Rusia și Ucraina sau că au fost ordonate de un stat, ceea ce ar activa excluderile și i-ar scuti de plată. În instanță, Simon Salzedo, care îi reprezintă, a argumentat că nivelul de „complexitate, sofisticare și implicații geopolitice” indică implicarea unui stat. De cealaltă parte, avocații Nord Stream au susținut că atacul ar fi putut fi executat de sabotori non-statali. Paul Stanley, reprezentând compania, a spus că experții în lucrări subacvatice ai ambelor părți consideră probabil că explozibilii au fost plasați manual, cu ajutorul magneților, de cel mult patru scafandri. Cine este menționat și ce se știe despre anchete Niciun stat nu și-a asumat responsabilitatea pentru explozii. În material sunt menționate arestări ale unor suspecți ucraineni în Italia și Polonia, după ce anchetatorii au găsit urme de explozibili pe un iaht despre care procurorii germani susțin că ar fi fost folosit ca bază pentru amplasarea acestora. Suspectul din Italia a fost extrădat în Germania, în timp ce autoritățile poloneze au refuzat extrădarea celui de-al doilea bărbat. În fața instanței, experții geopolitici ai ambelor părți au indicat drept autori „plauzibili” patru variante: statul rus, statul ucrainean, grupuri non-statale din Ucraina sau SUA (independent ori în sprijinul Ucrainei). În documente depuse, asigurătorii au invocat și un posibil motiv pentru SUA: conductele ar fi oferit Rusiei „un avantaj geopolitic”. Alte ipoteze menționate includ ideea că Rusia ar fi urmărit să priveze Europa de gaze sau că Ucraina ar fi vrut să reducă veniturile Moscovei. Ce trebuie, de fapt, să decidă instanța Un element important al cazului este că judecătoarea Dame Clare Moulder nu trebuie să stabilească autorii pentru a pronunța o decizie. Ea va analiza probele pentru a decide dacă se aplică excluderile din polițe, fără a identifica neapărat cine a comis sabotajul. „Oricare dintre cele patru scenarii posibile se încadrează clar în excluderea privind războiul”, a spus Salzedo. Nord Stream contestă această interpretare și susține că infrastructura nu era în „aria conflictului” dintre Rusia și Ucraina, nu reprezenta o țintă militară, iar distrugerea ei nu a contribuit la obiectivele de război ale vreunei părți. Valoarea pretențiilor și costurile, contestate Nord Stream solicită 580 de milioane de euro (aprox. 2,9 miliarde lei), sumă care include 72 de milioane de euro (aprox. 360 milioane lei) pentru gazele pierdute. Asigurătorii afirmă că pretenția este supraevaluată și că reparațiile ar putea fi făcute la un cost mai mic, potrivit informațiilor din dosar prezentate în instanță. [...]