Dream, startupul israelian cofondat de creatorul Pegasus, se extinde în America Latină - mizează pe guverne aliniate Washingtonului și pe o piață unde atacurile cibernetice cresc rapid

Dream, startupul israelian cofondat de creatorul Pegasus, își extinde vânzările către guverne din America Latină , mizând pe o combinație de presiune operațională (atacuri cibernetice în creștere) și convergență politică în regiune, potrivit The Next Web . Compania, care și-a triplat evaluarea la 3 miliarde de dolari (aprox. 13,8 miliarde lei) în acest an, vizează guverne aliniate cu Washingtonul într-o zonă unde atacurile cibernetice ar crește cu circa 25% anual, iar apărarea națională este descrisă ca fiind printre cele mai slabe la nivel global. Extinderea atrage atenția și prin profilul cofondatorului Shalev Hulio, care a creat NSO Group , firma din spatele spyware-ului Pegasus, folosit de guverne pentru monitorizarea jurnaliștilor, activiștilor și opozanților politici în peste 50 de țări. Ce vinde Dream și de ce contează pentru guverne Dream a fost fondată în ianuarie 2023, la câteva luni după ce Hulio a demisionat din funcția de CEO al NSO. Compania se poziționează ca furnizor „pur defensiv”: platforme bazate pe inteligență artificială pentru detectarea amenințărilor și remedierea vulnerabilităților, nu instrumente de supraveghere ofensivă. Operațional, Dream susține că își antrenează modele lingvistice proprietare într-un centru de date „suveran” lângă Modiin, în Israel, fără a se baza pe furnizori publici de cloud — o cerință frecventă în zona de securitate națională, unde datele și infrastructura trebuie controlate strict de stat sau de furnizori agreați. Compania are peste 300 de angajați în birouri din Tel Aviv, Viena și Abu Dhabi și plănuiește un birou la München. De ce America Latină: presiune din atacuri și bugete „de la o bază joasă” Argumentul comercial este legat de urgența operațională: America Latină este descrisă drept cea mai rapidă piață în creștere pentru atacuri cibernetice, cu incidente în urcare cu aproximativ 25% anual (estimări din industrie). The Next Web citează și o evaluare a Băncii Mondiale care ar fi acordat regiunii un scor mediu de 10,2 din 20 la pregătirea de securitate cibernetică, dar precizează că metodologia și vechimea acestei cifre nu au putut fi verificate independent. Ca exemplu de impact, publicația amintește cazul Costa Rica (2022): gruparea Conti a lovit aproximativ 30 de instituții guvernamentale, a cerut 10 milioane de dolari (aprox. 46 milioane lei) și a determinat declararea stării de urgență națională pe 8 mai. Ulterior, gruparea Hive a atacat sistemul de sănătate, forțând spitalele să revină la proceduri pe hârtie. Mesajul pentru guvernele din regiune este că un stat de dimensiune medie poate fi paralizat luni întregi de actori criminali aflați în afara continentului. Componenta politică: „încredere guvern-la-guvern” Dream își sincronizează intrarea în regiune cu o „deplasare spre dreapta” și cu apariția unor lideri descriși ca fiind mai prietenoși cu Israelul. În Argentina, Javier Milei își promovează țara ca hub de inteligență artificială și a promis mutarea ambasadei la Ierusalim, apropiind Buenos Aires de Washington și Tel Aviv. În Columbia, The Next Web notează că Abelardo De la Espriella a câștigat turul decisiv prezidențial pe 21 iunie cu 49,66% și a promis reluarea relațiilor diplomatice cu Israelul, suspendate în 2024 de predecesorul său, Gustavo Petro, pe fondul războiului din Gaza. Publicația argumentează că această aliniere contează deoarece vânzările de platforme „suverane” de apărare cibernetică depind de relații de încredere între guverne, diferite de contractele comerciale obișnuite din cybersecurity. Întrebarea de fond: poate fi separată „apărarea” de moștenirea Pegasus? Extinderea Dream într-o regiune unde tehnologia de supraveghere a ajuns și la guverne cu bilanț slab în materie de drepturi ale omului ridică inevitabil semne de întrebare. NSO Group a fost inclusă pe lista neagră a Departamentului Comerțului din SUA în noiembrie 2021, după ce Pegasus a fost identificat pe telefoanele unor jurnaliști, disidenți și ale cel puțin unui membru al Parlamentului European care investiga abuzuri legate de spyware. Hulio s-a distanțat de acest trecut, iar investitorii Dream — conduși de Bicycle Capital și Group 11 — au acceptat ideea că securitatea defensivă este un business fundamental diferit de supravegherea ofensivă. Rămâne însă deschis dacă organizațiile societății civile din America Latină vor face aceeași distincție, în condițiile istoricului regional de utilizare a instrumentelor de supraveghere împotriva opoziției interne. Miza economică: peste 300 milioane dolari vânzări, dar clienți nepublici Dream ar fi depășit 300 milioane de dolari (aprox. 1,38 miliarde lei) în vânzări, mai mult decât dublu față de acum doi ani, potrivit articolului. Compania nu își numește public clienții guvernamentali, dar indică faptul că are unele dintre cele mai mari conturi în Orientul Mijlociu. Intrarea în America Latină ar adăuga un al patrulea continent și o bază de clienți ale căror bugete de securitate cibernetică „cresc de la un nivel foarte scăzut”. În paralel, piața „suverană” de apărare cu inteligență artificială atrage noi competitori, însă Dream pornește cu un avantaj de scară și relații guvernamentale, mai notează The Next Web. [...]