Știri
România va avea acces la un computer cuantic IBM înainte de instalarea fizică, ceea ce poate accelera pregătirea companiilor și instituțiilor pentru tranziția la criptografie post-cuantică , într-un context în care securitatea comunicațiilor și a tranzacțiilor devine o temă operațională, nu doar de cercetare, potrivit Profit . FreeYa Mind Campus , descris ca primul centru privat de infrastructură cuantică din Europa Centrală și de Est, a anunțat parteneriatul cu IBM pentru aducerea în România a unui sistem IBM Quantum System Two . Acordul a fost semnat în decembrie 2025 și prevede instalarea fizică a sistemului la Iași în octombrie 2026, în timp ce accesul la sistem „remote” (de la distanță) este deja operațional. De ce contează: presiunea pe securitatea digitală și „criptografia post-cuantică” Publicația indică drept miză imediată faptul că sistemele cuantice pot schimba radical raportul de forțe în zona criptării datelor. În acest context, în discuție intră „criptografia post-cuantică”, adică trecerea la metode de criptare concepute să reziste inclusiv în fața unor atacuri realizate cu ajutorul calculatoarelor cuantice. În cadrul evenimentului de anunț, Martin Svik, VP și Distinguished Engineer, CTO IBM pentru Europa Centrală, de Nord și de Est, a vorbit despre urgența pregătirii ecosistemelor digitale, în condițiile în care sistemele criptate folosite astăzi (de la tranzacții bancare la comunicații guvernamentale) au fost proiectate pentru o lume fără computing cuantic, potrivit sursei. Ce este FreeYa Mind Campus și unde va fi instalat sistemul Inițiativa este fondată de antreprenorul Cristian Berariu și are sediul la Iași, în zona Bucium, unde se dezvoltă și un campus dedicat educației și cercetării avansate, pe lângă componenta tehnologică. Obiectivul proiectului este poziționarea României ca hub regional pentru tehnologii cuantice. Aplicațiile invocate: de la bănci la infrastructură critică Profit enumeră câteva domenii în care computingul cuantic ar putea avea aplicații, chiar dacă tehnologia este descrisă ca fiind încă într-o fază incipientă de adopție comercială la scară largă: securitatea comunicațiilor și a transferurilor bancare; protecția infrastructurii critice și a sistemelor guvernamentale; optimizarea rețelelor logistice și energetice; accelerarea cercetării medicale prin simulare moleculară avansată. În paralel, sursa notează că guvernele și marile instituții financiare din Europa și SUA alocă deja bugete pentru pregătirea tranziției, semnal că subiectul începe să fie tratat ca investiție de reziliență digitală, nu doar ca experiment tehnologic. [...]
