Prețul gazelor pe Bursa Română de Mărfuri a urcat la 224,58 lei/MWh - România rămâne în top 4 cele mai mici cotații din UE, dar cu o scumpire de 44,72% din februarie

Deși România rămâne în topul piețelor cu prețuri mici la gaze, scumpirea rapidă din ultimele luni reduce avantajul competitiv , într-un context în care toate bursele europene au urcat față de finalul lui februarie, potrivit Adevărul . La 1 iulie, gazele naturale s-au tranzacționat în România pe Bursa Română de Mărfuri (BRM) la un preț mediu de 224,58 lei/MWh. Nivelul plasează piața locală pe locul patru în clasamentul celor mai mici cotații dintre bursele analizate, după Franța (220,71 lei/MWh), Bulgaria (222,70 lei/MWh) și Olanda (224,11 lei/MWh). România: preț relativ jos, dar ritm de creștere peste multe piețe mari Deși cotația rămâne sub media grupului de piețe comparate, dinamica este mai puțin favorabilă: față de sfârșitul lunii februarie, prețul din România a crescut cu 44,72%. Acest ritm o plasează pe locul cinci în clasamentul scumpirilor, înaintea unor piețe importante precum Franța (+41,57%), Austria (+41,23%), Germania (+37,87%), Olanda (+37,82%), Ungaria (+34,49%) și Polonia (+33,85%). Cele mai mari majorări au fost consemnate în Bulgaria (+58,12%), Grecia (+56,51%), Spania (+50,80%) și Italia (+47,77%). Diferențe între piețe, dar tendință comună de scumpire La polul opus față de piețele cu prețuri mici, Polonia a avut 238,60 lei/MWh, Grecia 239,63 lei/MWh, iar Austria 244,13 lei/MWh. În Germania și Spania, prețurile au fost apropiate: 230,46 lei/MWh, respectiv 230,35 lei/MWh. Diferența dintre cea mai mică și cea mai mare cotație analizată este de aproape 26 lei/MWh, semn că, în pofida unei direcții comune de scumpire, fragmentarea regională rămâne vizibilă. De ce contează Datele indică o „ convergență treptată ” a prețurilor regionale: România este încă în zona inferioară a cotațiilor, dar creșterea accelerată din ultimele patru luni sugerează o apropiere de nivelurile din alte piețe europene, pe fondul scumpirii generalizate a gazelor. Pentru companii, acest tip de convergență poate însemna costuri energetice mai puțin previzibile și o presiune mai mare asupra bugetelor, chiar și atunci când prețul „de moment” rămâne relativ redus. [...]