Cercetători din București, Iași și Academia Română au cartografiat riscul de căderi de roci în România - 1.500 km², mai ales în Carpați, iar harta ajunge la Ministerul Transporturilor

O hartă națională nouă poate schimba modul în care sunt prioritizate intervențiile pe drumuri și în zone turistice expuse la căderi de roci, după ce cercetătorii au identificat aproximativ 1.500 km² din România ca având risc ridicat, în special în Carpați, potrivit Stirile Pro TV . Harta a fost realizată în urma unei cercetări coordonate de universități din București și Iași, împreună cu Academia Română, și a fost publicată în jurnalul „Scientific Reports”, din portofoliul „Nature”. Studiul a analizat peste 1.700 de locuri în care s-au produs astfel de incidente, iar zonele cu risc sunt evidențiate pe hartă cu roșu. Ce înseamnă operațional: unde ar putea apărea măsuri Conform materialului, cercetarea urmează să ajungă și la Ministerul Transporturilor „pentru eventuale măsuri” în zonele de risc. Relevanța practică este directă pentru infrastructura de transport și pentru zonele cu trafic turistic, unde căderile de roci pot genera restricții, lucrări de protecție sau intervenții mai frecvente. Cercetătorii arată că cele mai predispuse sunt: suprafețele abrupte; sectoarele de defilee și chei străbătute de infrastructura de transport; siturile geoturistice care atrag mulți turiști. Cum a fost făcută harta și ce factori cresc riscul Pentru a estima probabilitatea de căderi de roci, echipa a analizat relieful, tipul de rocă, vegetația și condițiile meteo. Unul dintre autorii citați indică și sezonalitatea: declanșarea ar fi mai frecventă în perioadele de tranziție, dar poate apărea și vara. „Dacă roca e acoperită de depozite sau de vegetație, probabilitatea să apară alunecări e mai redusă. Declanșarea este mai frecventă în perioadele de tranziție, dar se pot întâmpla și vara.” Zone menționate cu risc ridicat Printre zonele unde este recomandată prudența, cercetătorii enumeră Cheile Bicazului, Defileul Oltului, Valea Prahovei și Transfăgărășanul, alături de mai multe masive din Carpați. „Zonele turistice aflate în proximitatea acestor versanți sunt, practic, cele mai predispuse.” Cercetarea a fost realizată în ultimii trei ani și a fost finanțată prin PNRR , iar următorul pas indicat în material este transmiterea concluziilor către Ministerul Transporturilor, pentru decizii privind gestionarea riscului în teren. [...]