Comisia Europeană lansează o strategie anti-sărăcie până în 2050 - România are 27,4% din populație la risc de sărăcie sau excluziune socială, peste media UE

Pachetul social al Comisiei Europene pune presiune pe România să livreze politici anti-sărăcie , într-un context în care 27,4% dintre români sunt expuși riscului de sărăcie sau excluziune socială, peste media UE de 20,9%, potrivit Adevărul . Miza pentru București nu este doar alinierea la o țintă europeană pe termen lung (2050), ci capacitatea administrativă de a transforma obiectivele în măsuri aplicabile, cu efect în special pentru copii și gospodăriile vulnerabile. Comisia Europeană a lansat un pachet social care include prima strategie europeană dedicată combaterii sărăciei, măsuri pentru prevenirea excluziunii locative, extinderea Garanției Europene pentru Copii și consolidarea drepturilor persoanelor cu dizabilități până în 2030. Inițiativa vine pe fondul tensiunilor sociale alimentate de creșterea costului vieții, care a devenit principala preocupare pentru mai mult de jumătate dintre europeni, în timp ce accesul la locuințe accesibile și servicii sociale se degradează. România: indicatori peste media UE și vulnerabilitate ridicată la copii Datele Eurostat citate în material arată că România rămâne printre cele mai afectate state membre. În 2025, aproximativ 27,4% dintre români erau expuși riscului de sărăcie sau excluziune socială, România fiind depășită doar de Bulgaria și Grecia, în timp ce media UE este de aproximativ 20,9%. Situația este mai severă în rândul copiilor: aproape 33,8% dintre copiii din România sunt expuși aceluiași risc, una dintre cele mai ridicate valori din Uniune. În plus, România are cea mai mare pondere din UE a persoanelor afectate de lipsuri materiale și sociale severe: aproximativ 17% dintre români nu își permit cheltuieli considerate esențiale, precum încălzirea locuinței, plata utilităților, o alimentație adecvată sau înlocuirea unor bunuri de bază. Ținte europene și instrumente: locuri de muncă, servicii publice, sprijin financiar Strategia Comisiei stabilește ca obiectiv reducerea cu cel puțin 15 milioane a numărului persoanelor aflate în risc de sărăcie până în 2030 și contribuția la eradicarea sărăciei până în 2050. Documentul pune accent pe trei direcții: crearea de locuri de muncă de calitate; acces mai bun la servicii publice; sprijin financiar adecvat pentru persoanele vulnerabile. Un punct central este sărăcia infantilă: Comisia vizează consolidarea Garanției Europene pentru Copii, astfel încât copiii vulnerabili să aibă acces gratuit la educație timpurie, servicii medicale, mese școlare și sprijin social. Este menționată și propunerea unui Card european pentru copii, pentru acces mai rapid la servicii esențiale. Locuințe și dizabilitate: două capitole cu impact direct în teren Problema locuirii este tratată ca prioritate majoră, în condițiile în care, la nivel european, prețurile locuințelor au crescut cu aproximativ 60% din 2013, iar aproximativ un milion de europeni sunt fără adăpost. În România, deși rata proprietății este ridicată, materialul notează că multe familii trăiesc în locuințe supraaglomerate sau fără condiții adecvate, iar accesul la locuințe sociale este redus. Pachetul include și măsuri pentru persoanele cu dizabilități: în UE, peste 90 de milioane de persoane trăiesc cu o formă de dizabilitate, iar rata de ocupare este mult mai scăzută decât în restul populației. Comisia propune extinderea Cardului European pentru Dizabilități, dezvoltarea serviciilor comunitare și investiții în tehnologii de asistență, inclusiv instrumente bazate pe inteligență artificială. Ce urmează: testul pentru România este implementarea Președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a spus că sărăcia și excluziunea socială „pot și trebuie depășite”. În același timp, materialul subliniază că, pentru state precum România, succesul strategiei europene depinde în mare măsură de capacitatea autorităților naționale de a transforma obiectivele în politici concrete și eficiente — într-un peisaj intern marcat de diferențe mari între regiuni, cu București-Ilfov mult peste multe zone rurale din sud și est, unde accesul la servicii și infrastructură rămâne limitat. [...]