SUA și Rusia discută reluarea livrărilor de gaze rusești către Europa prin Nord Stream - sancțiunile și opoziția Germaniei fac acordul puțin probabil pe termen mediu

SUA și Rusia iau în calcul reluarea gazelor rusești spre Europa, dar sancțiunile și veto-ul Berlinului fac scenariul improbabil pe termen mediu , potrivit Digi24 , care citează surse Reuters. Discuțiile ar include ideea atragerii unui investitor american în proiectul Nord Stream , conductele care alimentau Germania înainte de invazia Rusiei în Ucraina. Potrivit Reuters, la discuții ar fi participat Jared Kushner, trimisul special al SUA și ginerele președintelui Donald Trump, și Kirill Dmitriev, reprezentant special al președintelui rus Vladimir Putin. Cei doi s-ar fi întâlnit în ultimele săptămâni la Moscova și la New York, iar Nord Stream ar rămâne pe agenda contactelor, deși nu este clar în ce măsură subiectul a fost abordat la fiecare întâlnire. Un oficial al Casei Albe a spus că orice acord ar trebui negociat cu DFC (Corporația Americană pentru Finanțarea Dezvoltării Internaționale) și cu Trezoreria SUA și „trebuie să aducă beneficii contribuabililor și companiilor din Statele Unite”. Același oficial a susținut însă că „nu au avut loc discuții recente privind Nord Stream”. Barierele care blochează repornirea Nord Stream Chiar dacă există contacte exploratorii, reluarea livrărilor este descrisă ca puțin probabilă „cel puțin pe termen mediu”, pe fondul mai multor obstacole menționate în material: Sancțiunile SUA și UE : conductele Nord Stream sunt supuse sancțiunilor, ceea ce face ca reluarea activității să fie în prezent ilegală. Poziția Germaniei : guvernul german nu este de acord cu redeschiderea; o purtătoare de cuvânt a Ministerului Economiei și Energiei a precizat că orice redeschidere ar necesita aprobarea Berlinului, iar Germania „nu dorește acest lucru”. Reticența unor state europene : Polonia și statele baltice resping reluarea legăturilor energetice cu Moscova, iar Varșovia ar urmări discuțiile, rămânând ferm împotrivă, potrivit unei persoane familiarizate cu poziția guvernului. Context politic în SUA : Reuters notează că Trump ar putea renunța la sancțiunile americane sau le-ar putea atenua, dar o schimbare ar putea deveni mai dificilă dacă democrații ar prelua controlul asupra Congresului la alegerile de la jumătatea mandatului. Înainte de februarie 2022, Germania își asigura „mai mult de jumătate” din necesarul de gaze din Rusia. Nord Stream a fost scos din funcțiune după reducerea aprovizionării de către Moscova, iar ulterior conductele au fost grav avariate în urma unor explozii subacvatice, în septembrie 2022. Miza economică și disputa de proprietate Reuters mai arată că discuțiile au loc pe fondul neîncrederii europene față de intențiile Rusiei și al temerilor că eventuale acorduri comerciale ar putea întări poziția Moscovei. În Germania, parlamentarul Michael Kellner avertizează asupra riscului unei înțelegeri care „va costa scump Europa”, susținând că „americanii și rușii își vor împărți profiturile”. În plus, structura de proprietate complică orice tranzacție: compania care controlează conductele este deținută în proporție de 51% de Gazprom , iar restul participațiilor aparțin unor entități germane, franceze și olandeze. O sursă citată de Reuters spune că cei doi acționari germani ar vrea să-și păstreze participațiile pentru a menține influența germană în cazul unei vânzări de către Gazprom. Separat, Reuters relatează că Kushner și Dmitriev ar fi discutat și despre vânzarea unui portofoliu de active Lukoil (de la rafinării la stații de benzină), într-un plan care ar implica DFC și investitori din Qatar și Emiratele Arabe Unite, concomitent cu ridicarea sancțiunilor de către autoritățile americane, potrivit surselor agenției. Lukoil și Gazprom nu au răspuns solicitărilor Reuters pentru comentarii. În ansamblu, materialul indică faptul că dimensiunea economică a relației SUA–Rusia este discutată în paralel cu negocierile legate de războiul din Ucraina, însă pentru gazele rusești către Europa rămân bariere majore: sancțiunile, opoziția guvernului german, pozițiile divergente din UE și problema proprietății infrastructurii. [...]