Generalul (r) Virgil Bălăceanu spune că incidentele cu drone în Tulcea vor continua - Armata poate rata ținte sub 300 m, iar schimbul de date cu Ucraina e „permanent” necesar

Incidentul cu drona prăbușită în Tulcea arată limitele detectării la joasă altitudine și mută accentul pe protecția civilă , într-un context în care astfel de episoade „vor mai fi prezente”, potrivit generalului în rezervă Virgil Bălăceanu , citat de Digi24 . Bălăceanu spune că nu este clar dacă drona prăbușită vineri în județul Tulcea făcea parte dintr-un „roi” (grup) de drone lansate, de regulă, de Rusia în atacuri nocturne asupra porturilor dunărene Reni și Ismail. În opinia sa, Ucraina ar trebui să ofere mai multe informații pentru a lămuri dacă aparatul a fost urmărit pe radarele ucrainene și din ce atac ar fi putut proveni. De ce nu ar fi fost identificată de radarele Armatei Generalul în rezervă explică faptul că problema ține de altitudine: „de regulă, radarele au probleme în a monitoriza o țintă sub 300 de metri”, iar în acest caz ar fi fost vorba, probabil, de o altitudine și mai mică. El mai afirmă că survolul în spațiul aerian al României, către zona Luncavița, a fost „foarte scurt” și că o dronă de tipul Șahed 136 ar parcurge distanța menționată în „sub două minute”. RO-ALERT și întrebarea despre adăpostire Pe componenta de protecție civilă, Bălăceanu ridică problema reacției populației la alertele autorităților, în condițiile în care semnalul RO-ALERT ar fi putut veni cu „2, 3 minute” înainte de impact. „Dacă s-a primit semnalul RO-ALERT înaintea impactului, chiar fie el și cu 2, 3 minute mai devreme, s-a adăpostit cineva în Luncavița?” Din „datele” pe care spune că le are, drona ar fi căzut la sud de Luncavița, însă generalul subliniază că punctul de impact ar fi putut fi și în localitate. Legătura cu atacurile asupra Ismailului și nevoia de schimb de informații Bălăceanu afirmă că, având în vedere momentul zilei și faptul că atacurile cu roiuri au loc, de obicei, noaptea, nu poate lega incidentul de un atac de tip roi asupra Reni sau Ismail. El menționează, totuși, informații atribuite „presei lor” (ucrainene) despre un atac asupra Ismailului în dimineața respectivă, între orele 1:00–2:00, și indică distanțe orientative între Ismail, Reni și Luncavița. În acest context, generalul insistă asupra unui schimb de informații „permanent” la nivel bilateral, mai ales că „drona a explodat”. Mesajul de fond: incidentele pot continua În final, Bălăceanu susține că Rusia folosește inclusiv zona de frontieră și Dunărea pentru manevre menite să „înșele” apărarea antiaeriană și antidronă a Ucrainei și amintește un episod anterior cu drone detectate, dintre care una ar fi intrat temporar în spațiul aerian al României. „Trebuie să trăim cu asemenea incidente. Ele vor mai fi prezente.” [...]