Vicepreședintele NVIDIA spune că România poate deveni lider regional în centre de date - răcirea cu lichid și proiecte energetice mari reduc barierele de amplasare

România poate câștiga un avantaj regional în centre de date pe fondul schimbării tehnologiilor de răcire și al presiunii pentru infrastructură AI , iar miza se mută rapid de la „unde se poate construi” la „cine are energie și capacitate de execuție”, potrivit Economica , care relatează declarațiile lui Rod Evans, vicepreședinte NVIDIA, la Data Center Forum (București). Evans a susținut că răcirea cu lichid schimbă „geografia” industriei, făcând posibilă construirea de centre de date inclusiv în țări cu climă caldă. În acest context, România, cu climă temperată, ar avea un avantaj competitiv în regiune și „nu există niciun motiv” să nu devină lider în centre de date. „Odată cu răcirea prin lichid, poți construi centre de date oriunde. Există proiecte în Maroc, în Spania și Portugalia, țări cu climă caldă. Cu o climă temperată, nu există niciun motiv pentru care România nu poate deveni un lider în centre de date.” Energia, factorul care poate decide investițiile Executivul NVIDIA a legat direct oportunitatea de disponibilitatea energiei, pe fondul creșterii masive a consumului necesar infrastructurii pentru inteligență artificială. El a spus că, la sosirea în București, a observat o reclamă pentru o facilitate solară de 2,5 gigawați care se construiește în România, proiect asociat cu Jonathan Berney (AIC) și Cluster Power. În același context, Economica notează că AIC a semnat în decembrie 2025 un parteneriat cu ClusterPower (operator certificat NVIDIA DGX-Ready) pentru dezvoltarea unui proiect multianual de până la 800 MW, pe două campusuri în sud-vestul României. Evans a adăugat că România începe să fie comparată cu Norvegia, una dintre destinațiile europene importante pentru centre de date, datorită energiei disponibile și condițiilor climatice. Cererea de calcul pentru AI accelerează, iar costurile scad Rod Evans a descris industria ca fiind în „cea mai accelerată transformare” din ultimele decenii, pe fondul creșterii rapide a cererii de putere de calcul pentru AI. El a afirmat că dimensiunea și complexitatea modelelor AI au crescut de un milion de ori într-un deceniu, comparativ cu o creștere de 100 de ori în perioada arhitecturii x86. În paralel, costurile de utilizare ale AI scad, ceea ce împinge tehnologia spre tot mai multe activități economice. Evans a vorbit despre trecerea către modele „cu raționament” și despre faptul că „tokenii” (unități de calcul folosite în generarea de răspunsuri AI) au devenit de 10 ori mai ieftini în fiecare an, potrivit declarațiilor sale. „Creator sau consumator” de AI: implicații pentru investiții și controlul datelor Evans a avertizat că unele state tratează AI mai ales ca divertisment, în timp ce altele îl folosesc pentru a-și reconstrui avantajele competitive, dând exemplul Chinei. El a reluat ideea promovată de CEO-ul NVIDIA, Jensen Huang : fiecare stat trebuie să decidă dacă va produce AI sau doar va consuma tehnologie creată în alte țări. În acest cadru, Evans a invocat o discuție între Jensen Huang și premierul Indiei, Narendra Modi, ca argument pentru „AI suveran” (dezvoltare locală a infrastructurii și modelelor, cu păstrarea controlului asupra datelor, limbii și culturii). Ce urmează: „fabrici de AI” și presiune pe recalificare Vicepreședintele NVIDIA a spus că apariția „fabricilor de AI” și a infrastructurilor suverane de calcul ar urma să devină o direcție majoră de investiții pentru guvernele europene, inclusiv pentru România. El a menționat că EuroHPC a anunțat recent prima fabrică de AI care va fi construită în România. Separat, Evans a indicat o vulnerabilitate structurală în Europa: nivelul redus al investițiilor în recalificare după terminarea studiilor universitare, într-un moment în care AI schimbă rapid piața muncii. El a afirmat că statele UE cheltuie 4,6% din PIB pentru educație (de la grădiniță la universitate) și 0,9% din PIB pentru recalificare și reeducare după facultate, și a invocat studii potrivit cărora aproximativ 100 de ore (trei săptămâni) de training în AI ar crește șansele de angajare cu 60%. În final, Evans a susținut că transformarea digitală trebuie să includă administrația publică, avertizând că birocrația tradițională nu mai poate susține economiile moderne fără integrarea tehnologiei și a inteligenței artificiale. [...]