Apărare29 apr. 2026
NATO recunoaște provocările industriei de apărare - Capacitatea de producție, afectată de neglijarea de decenii, necesită intervenții guvernamentale
NATO riscă să transforme creșterea bugetelor de apărare într-un blocaj industrial , pentru că industria nu poate livra suficient de repede echipamentele comandate, iar lanțurile de aprovizionare rămân vulnerabile, potrivit Digi24 . Fostul șef militar al Alianței, amiralul Rob Bauer , spune că statele membre se lovesc de „rafturi goale” după trei decenii de subinvestiții. Bauer a declarat pentru The Times , după Forumul de Securitate de la Kiev de săptămâna trecută, că armatele se confruntă cu termene de livrare „inacceptabile”, de până la șapte ani, pentru tancuri, avioane de vânătoare și sisteme de apărare aeriană Patriot . Bani există, dar capacitatea de producție nu ține pasul În evaluarea fostului președinte al Comitetului Militar al NATO, presiunea politică din ultimii ani a accelerat alocările bugetare: el afirmă că Donald Trump a fost o „binecuvântare” pentru relansarea investițiilor, împingând statele să atingă ținta de 2% din PIB pentru apărare și să convină asupra unei creșteri la 3,5% până în 2035. Problema, spune Bauer, este că finanțarea suplimentară nu se traduce automat în livrări, deoarece producția nu poate fi extinsă rapid. „Capacitatea de producție în domeniul apărării reprezintă în prezent cea mai mare provocare în cadrul alianței. De fapt, avem banii, știm ce trebuie să cumpărăm, dar nu putem face achizițiile pentru că rafturile sunt goale. În Europa există în prezent peste 800 de miliarde de euro care așteaptă să fie cheltuiți”. Dependența de materii prime și riscul de șocuri în lanțurile de aprovizionare Bauer leagă blocajul industrial și de dependența de materii prime și componente din zone care pot deveni ostile. El afirmă că firmele din apărare nu și-au securizat lanțuri de aprovizionare „la scară largă” care să nu depindă de potențiali adversari. În acest context, el indică rolul Chinei pe piața metalelor rare: potrivit declarațiilor sale, China extrage cel puțin 60% din metalele pământurilor rare la nivel mondial și procesează peste 90% dintre acestea, resurse esențiale inclusiv pentru industria de apărare. Ca exemplu de pârghie economică, Bauer menționează blocarea exportului de magneți după tarifele impuse de Trump, cu efecte rapide în industrie. „Piața nu va rezolva”: apel la intervenția statului și prioritizare Pe fondul acestor constrângeri, Bauer susține că guvernele vor trebui să intervină pentru a redirecționa materiale și capacități dinspre producția civilă către cea militară, argumentând că mecanismele de piață nu sunt suficiente pentru a rezolva problema. „Sunt convins că avem nevoie de intervenția statului. Piața nu va rezolva această problemă”. El mai spune că reticența de a investi în industria de apărare, inclusiv din partea instituțiilor financiare europene, a contribuit la subdezvoltarea sectorului în ultimii 30 de ani, iar războiul din Ucraina a schimbat percepția, fiind tratat ca o investiție în securitatea europeană, nu ca „caritate”. Ce urmează: presiune pe achiziții, producție și resurse Mesajul central al lui Bauer este că reînarmarea nu mai este doar o chestiune de bugete, ci de capacitate industrială, acces la materii prime și decizii politice privind prioritizarea producției. În lipsa unor măsuri care să crească livrările și să reducă dependențele, creșterea cheltuielilor riscă să rămână blocată în comenzi care nu pot fi onorate în termene utile. [...]