Donald Trump merge la summitul NATO din Turcia pentru a cere aplicarea țintei de 5% din PIB la apărare - aliații au promis anul trecut creșterea cheltuielilor pe următorul deceniu

Donald Trump merge la summitul NATO din Turcia cu obiectivul de a transforma promisiunile de cheltuieli în obligații politice , într-un moment în care Washingtonul apasă pentru o reconfigurare a rolurilor în alianță și pentru o creștere accelerată a bugetelor de apărare ale europenilor, potrivit NPR . Miza principală a reuniunii de la Ankara este „nota” pe care o vor primi statele membre după ce, la summitul de anul trecut de la Haga, aliații au convenit asupra unei ținte ambițioase: cheltuieli de apărare de 5% din PIB pe parcursul următorului deceniu. Din acest total, 3,5% ar urma să fie alocat cheltuielilor de bază pentru apărare, iar restul unor costuri conexe, precum infrastructura. Spania a spus atunci că nu poate atinge aceste niveluri, iar și alte state au exprimat rezerve. Presiune pentru 5% din PIB și „primul raport” după Haga Ambasadorul SUA la NATO, Matt Whitaker , a transmis înaintea summitului că președintele american „se așteaptă ca toți aliații să facă imediat pași și să intre pe traiectoria către 5%”, „cu urgență”, conform materialului. În același timp, analiza notează că ritmul în care multe țări au încercat să răspundă cererii Casei Albe arată cât de mult a reușit Trump să influențeze agenda alianței. Luke Coffey, senior fellow la Hudson Institute, descrie reuniunea de la Ankara drept „primul raport” după summitul din 2025. În lectura sa, dacă liderii vin cu planuri „rezonabile” pentru atingerea țintelor, Trump ar putea revendica o victorie politică. „NATO 3.0” și semnalul revizuirii trupelor americane din Europa Summitul are loc pe fondul promovării de către administrația Trump a conceptului „NATO 3.0”, prezentat ca o viziune în care Europa își asumă o parte mai mare din nevoile de securitate, permițând SUA să își mute atenția către alte priorități. Strategia a fost expusă de Elbridge Colby, subsecretar american al apărării, la o reuniune a miniștrilor apărării din NATO, potrivit articolului. Presiunea a fost amplificată luna trecută, când secretarul apărării Pete Hegseth a anunțat o revizuire pe șase luni a forțelor americane din Europa, surprinzând unele state care se așteptau la coordonare în perioada de tranziție. În plus, NPR consemnează confuzia creată de semnale contradictorii: Trump a vorbit despre trimiterea a 5.000 de militari americani în Polonia la câteva săptămâni după ce ar fi ordonat retragerea aceluiași număr de trupe de pe continent. Senatoarea democrată Jeanne Shaheen, care conduce o delegație bipartizană de senatori ce merge din nou la summit, critică această abordare și spune că „NATO 3.0” nu înțelege amenințarea pe care Rusia o reprezintă pentru Europa și, implicit, pentru SUA. Agenda paralelă: Ucraina, întâlniri bilaterale și tensiuni politice Pe lângă dosarul cheltuielilor, războiul din Ucraina – aflat, potrivit materialului, în al cincilea an – este așteptat să fie un subiect major. Casa Albă a anunțat că Trump se va întâlni miercuri cu președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski și că Trump a vorbit pe 4 iulie atât cu Zelenski, cât și cu președintele rus Vladimir Putin. Trump mai are planificată o întâlnire, în marja summitului, cu președintele Siriei, Ahmad al-Sharaa, fără ca obiectivele discuției să fi fost comunicate. De asemenea, este prevăzută o întâlnire separată cu președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, gazda summitului, pe care Trump îl consideră un prieten apropiat. În schimb, nu sunt planificate întâlniri bilaterale cu alți lideri. Materialul mai notează că, deși summitul G7 din Franța a avut un ton pozitiv, Trump a reluat rapid conflicte cu mai mulți lideri europeni și a rămas pe o linie tensionată și cu premierul canadian Mark Carney. În acest context, delegația bipartizană de senatori încearcă să transmită sprijinul Congresului pentru alianță și să funcționeze ca un contrapunct la atitudinea adesea dură a președintelui față de NATO. De ce contează Ținta de 5% din PIB și discuția despre „NATO 3.0” mută presiunea din zona declarațiilor în cea a deciziilor bugetare și a planificării militare, cu efecte directe asupra priorităților fiscale ale statelor europene și asupra arhitecturii de securitate transatlantice. Chiar și cu promisiuni de creștere a cheltuielilor, experți citați de NPR spun că multe țări europene rămân dependente de SUA pentru apărare în cazul unui atac, ceea ce face ca disputa despre „cine plătește” și „cine asigură” securitatea să rămână centrală și după summit. [...]