Sondaj: 7 din 10 români stabiliți în străinătate nu vor să revină definitiv în România - diaspora rămâne conectată prin investiții în familie și locuințe

Șapte din zece români stabiliți în străinătate nu vor să revină definitiv în țară , iar această decizie are implicații directe pentru piața muncii și pentru potențialul de întoarcere a competențelor în economie, potrivit Digi24 . Datele citate arată că patru din zece români din diaspora exclud categoric revenirea. În același timp, 11% spun că este probabil să se întoarcă, iar 4% au stabilit deja o dată pentru întoarcere. De ce contează economic: diaspora devine „stabilă” profesional Materialul indică o schimbare de profil în diaspora: comunitatea este descrisă ca fiind stabilă din punct de vedere profesional, iar aproape un sfert dintre românii din străinătate sunt manageri sau antreprenori. În termeni economici, asta înseamnă că o parte relevantă din forța de muncă cu experiență și din inițiativa antreprenorială rămâne în afara țării pe termen lung. Motive invocate: stres mai mic, siguranță, servicii și venituri Unul dintre motivele recurente este percepția unei vieți mai previzibile și cu stres mai redus în țările de rezidență. Ioana Chicet-Macoveiciuc, stabilită de cinci ani în Olanda, spune: „Viața noastră în Olanda este obișnuită, un pic mai liniștită decât în România. Adică aș zice că nivelul de stres este mai scăzut. (...) Momentan nu luăm în calcul să revenim în România, dar niciodată nu spunem «niciodată».” În același material apar și exemple de întoarcere, motivate de familie și siguranța copiilor, precum cazul unui cuplu revenit din Germania la Târgu Jiu. Există și reveniri forțate de context personal: un român întors din SUA din motive de sănătate spune că ia în calcul să plece din nou și invocă inclusiv nivelul salariilor din România. Legătura cu România rămâne, dar nu prin relocare Chiar dacă revenirea definitivă este respinsă de majoritate, relația cu România rămâne puternică, prin investiții în familie și în proprietăți. Digi24 notează că românii din diaspora investesc cel mai des prin sprijin financiar pentru cei rămași acasă, iar alții renovează sau cumpără locuințe. Sociologul Gelu Duminică explică această legătură prin ideea de „acasă” care se schimbă în timp, pe măsură ce apar noi repere de viață în țara de rezidență. Ce urmează: presiune pe revenirea competențelor Din informațiile prezentate, tendința dominantă este de consolidare a vieții în străinătate, nu de întoarcere. Pentru România, miza devine mai puțin „repatrierea” în masă și mai mult menținerea unor punți economice funcționale cu diaspora (sprijin pentru familie, proprietăți, eventual inițiative antreprenoriale), în condițiile în care o parte importantă a comunității este deja integrată profesional în afara țării. [...]