Google și cercetători de la UC San Diego refolosesc telefoane Pixel vechi ca micro-centre de date - proiectul promite costuri mult sub soluțiile tradiționale pentru universități

Google și UC San Diego testează un „data center” din telefoane Pixel vechi, cu costuri mult sub serverele clasice , într-un proiect care mizează pe reutilizarea hardware-ului existent pe fondul scumpirii componentelor și al presiunii de a reduce deșeurile electronice, potrivit IT Home . Inițiativa pornește de la ideea că telefoanele scoase din uz intră în categoria „emisiilor de carbon încorporate” (amprenta de carbon asociată fabricației dispozitivului), iar ciclul rapid de înlocuire a smartphone-urilor alimentează masiv fluxul de deșeuri electronice. Echipa de la University of California San Diego (UCSD), în colaborare cu Google, vrea să le ofere o „a doua viață” sub forma unei platforme de calcul general-purpose, utilizabilă local, în campusuri și laboratoare. Ce arată testele: performanță per nucleu și scalare prin număr Conform cercetării citate, chiar și telefoane vechi de circa trei ani pot depăși la performanță pe un singur nucleu (single-core) unele servere, în testele SPEC (Standard Performance Evaluation Corporation – organizație de evaluare standardizată a performanței). Deși un server de top are performanță totală net superioară, concluzia practică este că, printr-o arhitectură potrivită, multe dispozitive ieftine pot acoperi sarcini de calcul reale. Rezultatele de referință menționate în material: 25–50 de telefoane vechi ar livra o putere de calcul totală aproximativ echivalentă cu un server cu două procesoare (dual-socket) de clasă server . Un cluster de 20 de telefoane ar putea susține aplicațiile necesare pentru un curs cu peste 75 de studenți . Planul echipei este un „data center” local cu 2.000 de telefoane , care să deservească 100 de clase . Cum sunt transformate telefoanele în „noduri” de centru de date Procesul descris are două componente majore, una de hardware și una de software: Demontare și simplificare : sunt eliminate componentele neesențiale (ecran, baterie, cameră, difuzoare, carcasă), rămânând placa de bază cu SoC (system-on-chip – cipul principal care include CPU și alte module). Schimbarea sistemului de operare : Android este înlocuit cu o distribuție Linux uzuală în centre de date, pentru a elimina aplicațiile și serviciile specifice consumatorilor și pentru a permite rularea unor instrumente precum Kubernetes (software de orchestrare a containerelor, folosit pentru administrarea aplicațiilor distribuite). De ce contează economic: alternativă la achiziții noi, în context de scumpiri Unghiul economic al proiectului este explicit: echipa susține că costul este „doar o fracțiune” din soluțiile tradiționale , iar avantajul devine mai relevant într-un moment în care prețurile la memorie și stocare cresc , ceea ce face mai scumpă construirea sau extinderea infrastructurii cu componente noi. Pentru universități, institute de cercetare și organizații mici, miza este dublă: reducerea cheltuielilor de infrastructură prin reutilizarea hardware-ului disponibil; evitarea costurilor recurente și a dependenței de resursele unui centru de date extern, prin rularea aplicațiilor local . Ce urmează și care sunt limitele Echipa UCSD intenționează să livreze în cursul acestui an un sistem complet și să testeze dacă cipurile „de consum” pot rezista la încărcare ridicată continuă , specifică unui centru de date. Materialul notează însă că, chiar dacă experimentul reușește, este puțin probabil ca marii furnizori de servicii cloud pentru AI să adopte astfel de soluții, deoarece aceștia preferă hardware dedicat, mai puține componente și fiabilitate maximă. În schimb, pentru mediile cu bugete limitate, modelul ar putea deveni o opțiune pragmatică: suficient de performant pentru sarcini uzuale și semnificativ mai ieftin decât infrastructura clasică, cu un beneficiu colateral de reducere a deșeurilor electronice. [...]